47% dintre români cred că UE merge într-o direcţie bună; percepţie negativă a activităţii europarlamentarilor

Aproape jumătate dintre români sunt de părere că Uniunea Europeană se îndreaptă într-o direcţie bună şi au încredere multă sau foarte multă în aceasta, însă şi mai mulţi dintre ei percep în termeni negativi activitatea europarlamentarilor, relevă un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), informează AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Politicile pentru diaspora, schimbul de bune practici și creșterea gradului de coeziune a politicilor privind țările cu diaspora numeroasă au ...
Citește Mai Mult
Pneuri mai curate, mai sigure, mai silenţioase: etichetele vor fi mai vizibile pentru consumatori. UE îşi actualizează normele privind etichetarea pneurilor ...
Citește Mai Mult
Real Madrid a învins Celta Vigo cu scorul de 2-0 (0-0), într-un meci disputat sâmbătă în cadrul etapei a 28-a ...
Citește Mai Mult

Citeşte Ultimele Ştiri

Politicile pentru diaspora, schimbul de bune practici și creșterea gradului de coeziune a politicilor privind țările cu diaspora numeroasă au ...
Citește Mai Mult
Pneuri mai curate, mai sigure, mai silenţioase: etichetele vor fi mai vizibile pentru consumatori. UE îşi actualizează normele privind etichetarea pneurilor ...
Citește Mai Mult
Real Madrid a învins Celta Vigo cu scorul de 2-0 (0-0), într-un meci disputat sâmbătă în cadrul etapei a 28-a ...
Citește Mai Mult

Potrivit studiului ale cărui rezultate au fost transmise, joi, AGERPRES, 47% dintre cei intervievaţi au declarat că sunt de părere că UE se îndreaptă într-o direcţie bună.

De asemenea, 35% dintre respondenţi consideră că Parlamentul European are cea mai mare importanţă în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, însă cunosc mai puţine lucruri despre numele şi componenţa grupurilor parlamentare.

„Notorietatea şi orientarea politică a grupurilor politice din Parlamentul European sunt chestiuni mai puţin cunoscute respondenţilor. PPE, S&D şi ALDE sunt cele mai cunoscute grupuri politice din Parlamentul European, însă asocierea orientării politice pentru fiecare grup politic se face, în majoritatea cazurilor, în funcţie de propria orientare politică declarată a respondentului”, se arată în comunicatul CURS referitor la rezultatele sondajului.

Dacă ți-a plăcut articolul, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook.
Urmărește-ne pe Facebook, mulțumim pentru apreciere!

Potrivit cercetării, activitatea europarlamentarilor nu este percepută în termeni pozitivi de către respondenţi. Astfel, cei mai mulţi respondenţi consideră că activitatea europarlamentarilor este fie delăsătoare (percepţie împărtăşită de 38%) sau funcţionărească (aşa cum percep 43%).

„În plus, 45% dintre respondenţi consideră că activitatea europarlamentarilor români este mai puţin eficientă decât a altor europarlamentari”, se arată în studiu.

Respondenţii şi-ar dori ca europarlamentarii să susţină interesele ţărilor din care provin, 8 din 10 respondenţi considerând că ideile europarlamentarilor ar trebui să vizeze interesul naţional al ţării de origine. Potrivit studiului, această opinie dominantă este oarecum influenţată şi de percepţia conform căreia europarlamentarii susţin, mai degrabă, interesele grupurilor politice la care sunt afiliaţi, aşa cum au declarat circa 2/3 dintre cei intervievaţi.

Comunicatul arată că rezultatele exemplificate pot fi explicate şi prin lipsa de informare cu privire la activitatea europarlamentarilor şi Parlamentului European pe care respondenţii o percep. Astfel, circa 7 din 10 respondenţi consideră că mass-media din România relatează insuficient activitatea europarlamentarilor în raport cu importanţa chestiunilor din Parlamentul European.

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională a realizat în perioada 12-15 decembrie 2017 un sondaj de opinie privind percepţia opiniei publice asupra activităţii europarlamentarilor.

Sondajul de opinie a fost realizat pe un eşantion reprezentativ probabilist de 543 de respondenţi, persoane adulte rezidente în România, în vârstă de 18 ani şi peste. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja maximă de eroare este de +/-4,2% pentru un nivel de încredere de 95%.

Foto: pixabay.com