Comisia Europeană: Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi mai redus faţă de cel actual

Comisia Europeană a propus un buget pe termen lung echivalent cu 1,114% din Venitul Naţional Brut (VNB) al UE-27, se arată într-un comunicat publicat miercuri de executivul comunitar, preluat de AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Criticul de teatru şi film Marina Constantinescu spune că Tamara Buciuceanu a fost şi rămâne un model, numele ei însemnând ...
Citește Mai Mult
Consiliul Uniunii Europene a confirmat luni numirea procurorului român Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european, iar această numire ...
Citește Mai Mult
Apariţia criptomonedei Libra de la Facebook nu trebuie aprobată până la momentul la care compania demonstrează că este sigură şi ...
Citește Mai Mult

În prezent, Uniunea cu 27 de membri investeşte 1,16 % din VNB-ul UE-27, inclusiv prin Fondul European de Dezvoltare. Prin urmare, bugetul propus de Comisia Europeană este deja mai mic în comparaţie cu bugetul actual. Dacă bugetul UE va fi redus şi mai mult, va fi dificil pentru Uniune să îşi îndeplinească priorităţile şi să le ofere atât fermierilor, studenţilor şi cercetătorilor europeni, cât şi celorlalte sute de mii de beneficiari ai bugetului UE sprijinul de care au atât de mare nevoie. Astfel, liderii ar trebui să aibă în vedere un buget realist, care să atingă obiectivele stabilite, susţine Comisia Europeană.

Înainte de reuniunea Consiliului European din 17-18 octombrie, Comisia Europeană i-a invitat pe şefii de stat sau de guvern din UE să ofere îndrumare politică şi să dea un nou impuls negocierilor pentru ca, înainte de sfârşitul anului, să se ajungă la un acord privind un buget al UE modern, echitabil şi echilibrat pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Următorul cadru financiar multianual (CFM) ar trebui să fie adaptat provocărilor actuale şi viitoare, astfel încât UE să poată răspunde aşteptărilor cetăţenilor. Comisia Europeană a prezentat principalele puncte pe care liderii UE trebuie să le analizeze şi referitor la care să indice o direcţie pentru a se ajunge la un acord rapid. Printre acestea se află: un nivel global al finanţării care să corespundă priorităţilor comune ale Uniunii, un buget modern care să asigure un echilibru corect între politici şi să pună un accent puternic pe valoarea adăugată a UE, o abordare mai transparentă a finanţării bugetului UE şi introducerea unor noi surse de venit pentru a sprijini priorităţile şi a reduce sarcina asupra contribuţiilor naţionale precum şi o mai mare coerenţă a politicilor, prin asigurarea unei legături mai strânse între finanţare şi priorităţile de politică şi prin consolidarea instrumentelor care protejează bugetul UE de deficienţele în domeniul statului de drept.

Adoptarea unor decizii strategice privind aceste elemente ar trebui să contribuie la avansarea negocierilor în curs cu privire la următorul buget pe termen lung al UE, scopul fiind ajungerea la un acord până la sfârşitul anului, astfel cum au convenit liderii UE în luna iunie, menţionează Comisia Europeană.

Dacă ți-a plăcut articolul, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook.
Urmărește-ne pe Facebook, mulțumim pentru apreciere!

În lunile mai şi iunie 2018, Comisia a prezentat o propunere pentru un nou buget pe termen lung, modern şi strâns corelat cu priorităţile Uniunii, inclusiv propuneri legislative pentru cele 37 de programe sectoriale. S-au realizat deja multe pornind de la această propunere, atât în cadrul Parlamentului European, cât şi al Consiliului. S-au înregistrat progrese cu privire la cadrul general şi la multe dintre propunerile sectoriale, apreciază executivul comunitar.

În prezent, câteva dintre cele mai bogate state membre ale UE beneficiază de reduceri pentru contribuţia la bugetul UE (cunoscute şi sub denumirea de corecţii) şi, prin urmare, plătesc mai puţin decât ar trebui să plătească raportat la venitul lor naţional brut pe cap de locuitor. Retragerea din Uniune a Marii Britanii (în favoarea căruia a fost introdus sistemul de corecţii în 1984) oferă ocazia de a reforma partea de venituri a bugetului UE şi de a transforma un sistem care a devenit opac şi distorsionat. Liderii ar trebui să profite de această ocazie şi să susţină un mod mai echitabil de finanţare a bugetului UE, susţine Comisia Europeană.

De asemenea, instituţia apreciază că acum este momentul să fie analizate noi surse de venituri pentru bugetul UE, care să fie mai strâns legate de priorităţile sale de politică. Printre sursele posibile se numără veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii sau contribuţiile bazate pe materialele plastice nereciclate. Liderii ar trebui să profite de impulsul tot mai pronunţat în favoarea acestor noi resurse proprii şi să convină asupra diversificării surselor de venituri la bugetul UE.

În propunerea sa privind bugetul pe termen lung al UE, Comisia a propus asigurarea unui nou echilibru între domeniile de politică finanţate din bugetul UE. Politica de coeziune şi politica agricolă comună continuă să joace un rol vital în conturarea viitorului Europei, însă acestea sunt modernizate pentru a corespunde noilor priorităţi. În acelaşi timp, se alocă mai mulţi bani unor domenii-cheie de politică, cum ar fi cercetarea şi inovarea, mobilitatea studenţilor, combaterea schimbărilor climatice, migraţia, gestionarea frontierelor şi securitatea, digitalizarea, precum şi apărarea şi acţiunea externă a Uniunii. Liderii ar trebui să sprijine aceste eforturi de modernizare a bugetului UE şi să se asigure că se obţin rezultate în domeniile cu adevărat importante pentru cetăţeni.

„Obiectivul bugetului UE pe termen lung este de a finanţa domenii în care UE aduce cea mai mare valoare adăugată. În acest scop, trebuie să investim în cercetarea de vârf la nivel mondial, în întreaga Europă. Trebuie să finanţăm infrastructura transfrontalieră, să sprijinim întreprinderile mici şi să le oferim fermierilor noştri o plasă de siguranţă. Trebuie să dăm posibilitatea tinerilor europeni să urmeze studii într-o altă ţară europeană. Toate aceste priorităţi se regăsesc în propunerea Comisiei pentru următorii şapte ani. Mai mult, propunerea noastră este un plan de perspectivă, responsabil şi pragmatic privind modalitatea de a face mai mult cu mai puţine resurse. Invit Parlamentul European şi statele membre să ajungă rapid la un acord”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

La rândul său, comisarul european pentru buget şi resurse umane, Gunther H. Oettinger, a afirmat: „În primăvara anului trecut, Comisia a prezentat o propunere privind următorul buget pe termen lung al UE, propunere recunoscută de toate părţile ca fiind o bază solidă pentru negocieri. 16 luni mai târziu, lucrurile au avansat, însă nu mai avem mult timp la dispoziţie. Acum trebuie să depunem cu toţii eforturi pentru a ajunge la un compromis. Ar trebui să ne mobilizăm şi să parcurgem şi ultima etapă. Într-o perioadă în care ne confruntăm cu mari provocări, Europa nu îşi poate permite să întârzie adoptarea bugetului pe termen lung. Cetăţenii noştri aşteaptă rezultate; este momentul să ne asumăm responsabilitatea. Este momentul să luăm decizii”.

La 2 mai 2018, Comisia a prezentat o propunere privind un buget echitabil, echilibrat şi modern, care să transpună în realitate priorităţile Europei stabilite de lideri la Bratislava în 2016 şi la Roma în 2017. Această propunere a fost urmată imediat de propuneri legislative pentru cele 37 de programe sectoriale care fac parte din viitorul buget pe termen lung. De atunci, Comisia a lucrat în strânsă colaborare cu preşedinţiile prin rotaţie ale Consiliului şi cu Parlamentul European, astfel încât negocierile să avanseze. În conformitate cu concluziile reuniunii Consiliului European din 20-21 iunie 2019, ar trebui să se ajungă la un acord înainte de sfârşitul anului.

Foto: pixabay.com