Omagierea Zilei lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naționale – 170 de ani de la nașterea sa

Omagierea Zilei lui Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naționale - 167 de ani de la nașterea sa-1Mihai Eminescu, statuie monumentală în bronz, Ateneul Român, București – Foto: mae.ro

Citește Ultimele Știri

Mai mult de 1 milion de locuitori din regiunea Madrid nu mai pot să iasă din cartierele lor decât din ...
Citește Mai Mult
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că la 25 septembrie 2020 a comunicat Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care ...
Citește Mai Mult
Regiunea capitalei spaniole Madrid, epicentrul epidemiei de COVID-19 în Spania, a anunţat vineri o extindere a restricţiilor antiepidemice către alte ...
Citește Mai Mult

Ziua de 15 ianuarie, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu, este marcată, începând din 2011, în fiecare an, ca Zi a Culturii Naționale.

„Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor proiectului de lege care a fost adoptat, la 16 noiembrie 2010, de Camera Deputaților. Proiectul a fost inițiat de 50 de deputați și senatori PSD și de liberalul Mircea Diaconu. Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010, informează AGERPRES.

Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în fiecare an la data de 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, a fost marcată de reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate prin numeroase manifestări culturale, organizate în Austria, Belgia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Israel, Ducatul de Luxemburg, Republica Moldova, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Polonia, Statele Unite ale Americii, Turcia și Ungaria.

„Înființată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naționale, a științelor și artelor, Academia Română a promovat continuu cultura națională în sensul ei cel mai larg”, a spus Ionel-Valentin Vlad, la sesiunea solemnă „În jurul identității românești”, organizată de Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă, cu prilejul Zilei Culturii Naționale și Zilei poetului Mihai Eminescu.

Dacă ți-a plăcut articolul, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook.
Urmărește-ne pe Facebook, mulțumim pentru apreciere!

„Sărbătorim astăzi ziua lui Eminescu. De câțiva ani, la propunerea Academiei, Parlamentul a votat ca această zi să fie și Ziua Culturii Naționale. O întâlnire potrivită, rodnică, o alianță simbolică pentru noi, românii, și pentru toți aceia care consideră că, între valorile lumii, cultura este și rămâne esențială. Este esențială pentru că ea exprimă valorile spiritului național și modul nostru de a fi, al unui popor în lume, de a primi și exprima relațiile cu alții, adică identitatea noastră”, a spus academicianul Eugen Simion.

La sesiunea solemnă au transmis mesaje: președintele României Klaus Iohannis, Prea Fericitul Părinte Daniel — Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, IPS Monsenior Ioan Robu — arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice. La eveniment au fost prezenți miniștrii Culturii și Educației, Ioan Vulpescu și Pavel Năstase, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, senatorul PSD Ecaterina Andronescu.

Și în alte țări europene, Ziua Culturii Naționale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Eminescu, „poetul nepereche a cărui operă învinge timpul”

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naționale?

Poate pentru că „El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deșert. (…) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuși să nu desnădăjduim” (Geo Bogza). Poate pentru că reprezintă „omul deplin al culturii românești” (Constantin Noica). Poate că niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul Mihai Eminescu.

Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul „Junimii”, spunea despre marele poet: „Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești”.

„Pentru a fi onești și autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (…) Un student român la Viena și Berlin, care știa germana și franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică și gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat întru nimicnicia firii sale. Ce lecție mai sublimă și mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?”, spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, într-un portret inedit făcut lui Eminescu.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.

Omagierea Zilei lui Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naționale - 167 de ani de la nașterea saBustul poetului, în parcul Copou din Iași, 2013 – Foto: AGERPRES

A fost activ în societatea „Junimea” și a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, la București, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu a scris: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Primul care a intuit marele efect modelator al creației eminesciene a fost Titu Maiorescu: „Eminescu a făcut ca toată poezia acestui secol să evolueze sub auspiciile geniului său, iar forma înfăptuită de el a limbii naționale să devină punctul de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioară a veșmântului și cugetării românești”.

Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci” (Tudor Vianu).

„A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă … Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă și să legene, din depărtare, delicata lui singuratecă slavă” (Tudor Arghezi), mai precizează sursa citată.

Un omagiu muzical este adus marelui poet Eminescu, într-o interpretare deosebit de emoționantă, de către cântărețul Cristofor Aldea-Teodorovici, fiul duetului mult apreciat și iubit Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Cântecului este denumit „Eminescu”, pe muzică Ion Aldea-Teodorovici și versuri Grigore Vieru.