Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru: Trecem printr-o criză politică şi culturală

Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a afirmat marţi seară că „România nu se află în forma ei cea mai bună”, susţinând că „trecem printr-o criză politică şi culturală”, informeazã AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, ales joi preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi ...
Citește Mai Mult
România a câştigat la tribunalul arbitral internaţional de la Washington procesul cu Alpiq AG Elveţia, fiind respinse astfel pretenţiile financiare ...
Citește Mai Mult
Podul Centenarului, construit cu fonduri europene în Oradea, peste Crişul Repede, va fi inaugurat pe 29 noiembrie, a anunţat vineri, ...
Citește Mai Mult

„Cred totuşi că atunci când vorbim de fapte istorice importante, cum este acest eveniment extraordinar – 100 de ani de când am realizat Unirea cea Mare -, vorbim pentru că ne interesează în ordinea prezentului, în ordinea semnificaţiei pe care evenimentul o are. (…) Or, astăzi, cred că putem constata – şi nu cred că ar trebui să transformăm acest panel într-un fel de discurs care se poartă pe la canalele de televiziuni – dar constatăm totuşi că România nu se află în forma ei cea mai bună, să-i spun eufemistic”, a spus Dumitru, la ICR.

Profesorul Mircea Dumitru a participat marţi seară la dezbaterea „Valori morale în Anul Centenarului”, organizată de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, desfăşurată în Sala Mare a ICR.

În opinia profesorului Dumitru, „e un contrast foarte mare între anumite reprezentări ale noastre despre ceea ce poate să facă această ţară şi în mod real are resurse să facă – tineri educaţi, inteligenţi, motivaţi – şi, pe de altă parte, ceea ce face în mod real, ceea ce produce în mod real”.

„Poate că unii îmi vor spune că acestea sunt doar impresii subiective, fugitive… Există totuşi, cel puţin în ultima vreme, o anumită convergenţă a unor segmente din ce în ce mai largi ale populaţiei acestei ţări asupra ideii că trecem printr-o criză, printr-o profundă criză, care cred că nu este doar o criză politică. E o criză politică fără doar şi poate a instituţiilor democraţiei, dar cred că este şi o criză culturală”, a apreciat Mircea Dumitru.

El a remarcat faptul că „astăzi şi mai ales în România trăim într-un stil cultural care are ca retorică obsesivă, dominantă, ideea că fiecare este îndreptăţit să exprime o opinie, să spună ceea ce crede şi că nu trebuie să fie cenzurat”.

„E foarte bine că este aşa. (…) Câţiva dintre noi am trăit şi într-o epocă în care nu aveam voie să ne exprimăm liber opiniile. Dar, uneori, aceste opinii sunt rostite fără argumentările de rigoare care ar trebui să stea în spatele lor, adică nici măcar cu intenţia de a ţinti către justificare, necum către adevăr. (…) Şi atunci, întrebarea este: în ce fel acest cor indistinct de opinii nu cumva conduce la amuţirea totală a celor care mai au şi cunoştinţe pe lângă opinii, iar acele cunoştinţe ar putea fi foarte utile pentru viaţa publică, pentru viaţa socială? (…) Iar această multitudine de opinii ar putea fi, la limită şi ideal, un cor armonic, polifonic, dar poate să fie şi o cacofonie dizarmonică”, a spus rectorul Universităţii din Bucureşti.

Accentuând că îi place „foarte mult diversitatea”, profesorul Dumitru a subliniat că, „uneori, exprimarea opiniilor fără să aibă o anumită coordonare, fără să aibă un anumit discernământ minimal, o anumită igienă stilistică poate să fie la fel de dăunătoare ca şi modelul acela tiranic în care doar un singur sistem de opinii este valabil”.

La dezbaterea de la ICR au mai luat cuvântul Emilian Mihailov, director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, şi Valentin Mureşan, Viorel Vizureanu, Cristian Iftode, de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.

Dezbaterea s-a constituit într-un prilej de reflecţie asupra progresului şi a valorilor morale care au marcat parcursul istoric al României în ultimii 100 de ani, participanţii la discuţie evocând legătura dintre Centenarul Marii Uniri şi problematica valorilor morale, care reflectă dimensiunea dublă a idealului Marii Uniri, nu doar politică, ci şi morală. Totodată, dezbaterea a constituit şi o provocare de reflecţie asupra prezentului românesc, la 100 de ani de la Marea Unire, participanţii la eveniment propunându-şi să răspundă la întrebările: „Cât de mult am învăţat împreună în ultima sută de ani, unde suntem acum şi, mai ales, care sunt perspectivele morale ale societăţii româneşti”.

Foto: pixabay.com