România ar trebui să promoveze unitar şi coerent potenţialul balneoclimateric, welness şi de spa (consultant)

România ar putea concura fără probleme cu alte destinaţii de turism balnear şi de sănătate, dacă ar promova unitar şi coerent potenţialul balneoclimateric, welness şi de spa, susţine Traian Bădulescu, consultant în turism, informeazã AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, ales joi preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi ...
Citește Mai Mult
România a câştigat la tribunalul arbitral internaţional de la Washington procesul cu Alpiq AG Elveţia, fiind respinse astfel pretenţiile financiare ...
Citește Mai Mult
Podul Centenarului, construit cu fonduri europene în Oradea, peste Crişul Repede, va fi inaugurat pe 29 noiembrie, a anunţat vineri, ...
Citește Mai Mult

„Turismul balnear are, în România, şanse foarte mari de dezvoltare. Pe de o parte, România deţine o treime din potenţialul balnear al Europei, iar, pe de altă parte, multe hoteluri, structuri de cazare şi baze de tratament care au fost modernizate. Fireşte, este nevoie de mai multe investiţii, precum şi de o promovare unitară şi coerentă a acestui sector turistic. Turismul balnear este singura formă de turism de masă, cu capacitate mare de cazare, cu şanse reale pe partea de incoming. Spun asta pentru că, din păcate, staţiunile montane şi litoralul românesc nu sunt competitive încă la nivel internaţional, majoritatea absolută a turiştilor fiind români. Mă gândesc la ţara vecină, Ungaria, care, de cel puţin 7 ani, îşi centrează campania naţională de promovare, cu succes, pe turismul balnear, de welness şi spa. Iar potenţialul României este mult mai mare”, a declarat pentru AGERPRES Traian Bădulescu.

În opinia acestuia, România ar putea concura fără probleme cu alte destinaţii de turism balneoclimateric şi de sănătate, „doar că ar trebui să promovăm coerent potenţialul balneoclimateric, de welness şi de spa al României”.

„Cred că cele mai mari şanse le au staţiunile din vestul României, datorită proximităţii faţă de Europa de Vest. Dar şi alte zone au şanse mari, aici incluzând Bucureştiul, care, în urma unor investiţii, ar putea deveni destinaţie balneară în sine. Mai multe hoteluri au centre spa, există şi centre spa independente, iar Therme Bucureşti reprezintă cel mai mare complex de profil din Europa”, spune Bădulescu.

România deţine izvoare de ape minerale, sulfuroase şi termale – o treime din resursele de ape minerale ale Europei, iar majoritatea staţiunilor balneare se află într-un cadru natural deosebit – munte, deal sau mare şi beneficiază de un climat blând, cu aer ozonificat. Nu în ultimul rând, în preajma unor staţiuni balneare se află multe obiective istorice, culturale şi naturale. Toate acestea reprezintă atuuri pentru atragerea turiştilor în aceste zone.

Până în prezent, cele mai multe infuzii de capital în staţiunile balneare din România s-au înregistrat la Băile Felix, Băile Govora, Băile Herculane, Sovata, Băile Olăneşti, Tuşnad, Buziaş, Călimăneşti, Moneasa, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Pucioasa, Eforie Nord, Saturn şi Mangalia, potrivit lui Traian Bădulescu.

O iniţiativă care îşi propune să situeze România pe harta turismului wellness internaţional, proiectul „România – destinaţie wellness”, a fost lansată pe 1 noiembrie de către platforma despreSpa.ro alături de Travelle – wellness escapes, agenţie de turism din România specializată exclusiv în turism wellness şi de Asociaţia SPA România.

În contextul în care turismul wellness internaţional înregistrează creşteri enorme de la un an la altul, România are perspectiva de a atrage mulţi clienţi străini pentru vacanţe wellness. Pe lângă iniţiativele internaţionale care oferă suport în acest sens şi în care despreSpa.ro este deja partener, cum ar fi Eastern European Initiative, Wellness Tourism Initiative – de la Global Wellness Institute, „România – destinaţie wellness” este primul proiect local pentru promovarea României din această perspectivă.

„Prima etapă a proiectului „România – destinaţie wellness” a presupus conceperea de către centrele spa a unor ritualuri specific româneşti. Ne-am dorit ca toţi clienţii spa, români sau străini, să fie întâmpinaţi, pe parcursul întregului circuit prin România, de experienţe spa unice în lume. Experienţe pe care să nu le mai poată trăi în niciun alt centru spa din altă ţară, deoarece pornesc de la istoria locului şi de la ingrediente locale: plante, sare, argila, nămol, dar au fost incluse în ritualuri şi îmbăieri cu ape termale etc. Turiştii spa străini vor avea ocazia, în cadrul circuitelor pe care le pregătim, să simtă România din această perspectivă: a bogăţiilor cu care ţara noastră a fost binecuvântată”, a declarat Ioana Marian, preşedintele Asociaţiei SPA România şi fondator despreSpa.ro.

Potrivit lui Daniel Ciucă, fondator Travelle – wellness escapes, următoarea etapă importantă a proiectului constă în invitarea unor jurnalişti şi social media influenceri specializaţi în spa & wellness din ţările în care Travelle – wellness escapes a încheiat contracte de colaborare cu tour operatori care activează în turismul wellness. „Invitarea jurnaliştilor şi a influencerilor va fi parte a proiectului #ExperienceRomania din luna mai 2019, dar acest grup va urma un circuit între centrele spa din cadrul proiectului România – destinaţie wellness, va testa ritualurile specific româneşti”, a spus fondatorul Travelle – wellness escapes.

Pe de altă parte, Traian Bădulescu afirmă că ministerul de resort încurajează dezvoltarea turismului balnear, „cu anumite limite”, deşi acesta este recunoscut oficial drept formă prioritară de turism, inclusă în orice masterplan al turismului românesc.

„Pe lângă participarea la târgurile internaţionale de turism, Ministerul Turismului ar fi bine să pornească o campanie de promovare dedicată turismului balnear, cât mai multe materiale de promovare, dar şi caravane şi workshop-uri pe care să le organizeze în ţările ce reprezintă pieţe-ţintă. De asemenea, ar fi utile cât mai multe infotripuri unde să fie invitaţi jurnalişti, bloggeri şi agenţi de turism din toată lumea”, spune consultantul în turism.

Noua măsură intrată în vigoare pe 1 noiembrie – cota TVA redusă la 5% – este o decizie foarte bună, inclusiv pentru structurile de cazare din staţiunile balneare, potrivit lui Bădulescu. „Chiar dacă tarifele nu vor scădea neapărat, această măsură reprezintă o gură de oxigen pentru afacerile din domeniul hotelier şi de cazare. Consider că şi agenţiile de turism care fac incoming şi turism intern ar trebui să beneficieze de aceeaşi cotă de 5% TVA. Redevenţele zero pentru utilizarea apelor geotermale şi minerale reprezintă, de asemenea, o măsură bună pentru sectorul balneoclimateric. Orice reducere sau eliminare de taxe poate, logic, ajuta un sector economic”, concluzionează consultantul în turism.

Datele statistice arată că piaţa spa de relaxare din România este încă la un nivel scăzut, fiind doar câteva zeci de centre spa, în special în cadrul hotelurilor şi câteva centre tip Day Spa.

În anul 2017, cifra pieţei spa din România a fost de aproximativ 24,4 milioane de euro, dintre care 15,6 milioane de euro din accese spa (la zonele de piscine, saune şi alte facilităţi spa) şi 8,8 milioane sunt echivalentul celor 262.856 de tratamente efectuate de 187.754 de clienţi (unici) din centrele spa. Anul trecut a fost înregistrată o creştere cu o medie de 16,1% a cifrei de afaceri, din care 5,4% din terapii spa. Aceste cifre sunt aferente serviciilor de relaxare, nefiind incluse în statistică alte tipuri de servicii care pot fi oferite adiacent în centrele spa, respectiv tratamente de slăbire, fitness, dar nici terapiile realizate în bazele de tratament balnear.

Noua tendinţă, pe plan mondial, este de orientare către prevenire şi nu către tratament, precum şi către servicii de wellness şi spa. În ultimii 20 de ani, media de vârstă a clienţilor a scăzut mult pe plan internaţional.

Turismul wellness internaţional a crescut exponenţial începând cu anul 2012. În 2013, turismul wellness internaţional era de 439 miliarde dolari, în 2015 crescuse deja la 583 de miliarde dolari, în 2017 a fost de 639 miliarde de dolari şi se estimează că în 2020 va ajunge la 808 miliarde dolari. Pentru o comparaţie, turismul cultural era de aproximativ de 800 de miliarde de dolari în 2013, dar ritmul de creştere este mult mai lent în ultimii ani faţă de ritmul înregistrat de turismul wellness, potrivit datelor Global Wellness Institute. La nivel internaţional, aproximativ 41% din turismul wellness este reprezentat de turismul spa de relaxare.

Evenimentul de lansare a proiectului „România – destinaţie wellness” a fost susţinut de Therme Bucureşti, cel mai mare centru de recreere şi wellness din Europa. El a fost construit greenfield, pe un areal de 250.000 de mp, având o suprafaţă totală de 34.000 mp indoor, o plaja urbană de 30.000 mp şi o capacitate de 4.000 de persoane simultan indoor. Centrul găzduieşte cea mai mare grădină botanică din România, cu peste 800.000 de plante din care peste 1.500 de palmieri.

Travelle – wellness escapes este un Tour Operator ”Hub” al ofertelor de turism wellness din România. Prin circuitele, wellness retreat-urile si evenimentele marca Travelle, oferă un charge-up all-inclusive: pentru minte, trup, suflet.

despreSpa.ro  se adresează segmentului de persoane fizice, dar şi celui corporate (prin gama variată de  programe Corporate Well-being). Totodată, despreSpa.ro are o secţiune SPA Business – cu materiale şi studii de piaţă pentru profesioniştii din domeniul spa.

Foto: pixabay.com