Sărbătoarea zilei de 1 Martie: Tradiții și obiceiuri de Mărțișor. Legenda Mărțișorului

Sărbătoarea-zilei-de-1-Martie-Tradiții-și-obiceiuri-de-Mărțișor-Legenda-MărțișoruluiMărțișorul, obiect tradițional românesc, se dăruiește și se poartă începând din 1 martie, fiind un simbol al primăverii, spune AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

Politicile pentru diaspora, schimbul de bune practici și creșterea gradului de coeziune a politicilor privind țările cu diaspora numeroasă au ...
Citește Mai Mult
Pneuri mai curate, mai sigure, mai silenţioase: etichetele vor fi mai vizibile pentru consumatori. UE îşi actualizează normele privind etichetarea pneurilor ...
Citește Mai Mult
Real Madrid a învins Celta Vigo cu scorul de 2-0 (0-0), într-un meci disputat sâmbătă în cadrul etapei a 28-a ...
Citește Mai Mult

Citește Ultimele Știri

Politicile pentru diaspora, schimbul de bune practici și creșterea gradului de coeziune a politicilor privind țările cu diaspora numeroasă au ...
Citește Mai Mult
Pneuri mai curate, mai sigure, mai silenţioase: etichetele vor fi mai vizibile pentru consumatori. UE îşi actualizează normele privind etichetarea pneurilor ...
Citește Mai Mult
Real Madrid a învins Celta Vigo cu scorul de 2-0 (0-0), într-un meci disputat sâmbătă în cadrul etapei a 28-a ...
Citește Mai Mult

Sărbătoarea zilei de 1 Martie: Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

Mărțișorul, acest simbol al primăverii și al revenirii la viață, este purtat la vedere o săptămână sau două, crezându-se că aduce optimism și credință.

Conform tradiției, Mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Totodată, se zice că, dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă Mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.

Dacă ți-a plăcut articolul, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook.
Urmărește-ne pe Facebook, mulțumim pentru apreciere!

La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

În unele județe ale României însă, Mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene, mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele.

În județul Bihor se crede că, dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.

În Banat, fetele se spală cu zăpadă în această zi, ca să fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților.

În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.

În zona Moldovei, pe 1 martie, fetele aduc mărțișoare băieților, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie.

Legenda Mărțișorului

Conform volumului Tradiții și Obiceiuri românești, legenda spune că, pe când în munții noștri trăiau uriași, o femeie bătrână cu numele Dochia avea o fiică vitregă. Într-o iarnă cumplită, Dochia i-a dat fetei sale, pe care nu o prea avea la inimă, o haină foarte murdară cerându-i s-o spele la râu până devine albă ca zăpada.

Pe cât fata o spăla mai tare însă, pe atât devenea haina mai neagră. Atunci a apărut bărbatul numit Mărțișor și a întrebat-o ce face. Ea i-a povestit ce se întâmpla și tânărul, care avea o putere magică, i-a oferit o floare roșie și albă, după care a îndemnat-o să mai spele haina o dată și apoi să se întoarcă acasă. Pânza a devenit albă ca neaua.

Bătrânei Dochia nu-i venea să creadă și, când a văzut floarea din părul fetei a întrebat-o: De unde o ai? Este încă iarnă!

Bătrâna a crezut că primăvara a revenit și a plecat cu turma pe munte. Pe parcursul călătoriei sale, și-a strâns, rând pe rând, cele nouăsprezece cojoace pe care le purta, până când nu a rămas cu nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea și totul începea să înghețe.

Când a ajuns în vârf, i s-a arătat tânărul numit Mărțișor care i-a spus: Vezi cât de rău e să stai în frig și umezeală, tu, cea care ți-ai obligat fiica să spele hainele la râu? Apoi a dispărut.

Fără alte veșminte cu care să se încălzească, Dochia a înghețat împreună cu oile sale, transformându-se în stană de piatră. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău, ca mărturie a mitului românesc.

Obiceiul Mărțișorului este o secvență a unui ritual de înnoire a timpului și a anului, primăvara, la nașterea și moartea simbolică a Dochiei. După unele tradiții, firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia toarce firul anului, mai spune sursa citată.

De la români și aromâni, obiceiul Mărțișorului a fost preluat și de alte popoare din centrul și sud-estul Europei.