Regina Ana, soţia regelui Mihai I (1921-2017), s-a născut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca principesă de Bourbon-Parma. Părinţii săi au fost principele René de Bourbon şi principesa Margareta a Danemarcei, iar bunicii ei au fost principele Valdemar al Danemarcei, principesa Marie de Orléans, ducele Robert I de Parma şi infanta Maria Antonia a Portugaliei, se arată pe site-ul oficial al Majestăţii Sale Margareta Custodele Coroanei Române, https://casamajestatiisale.ro/, informeazã AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului sărbătorește 80 de ani de la înființare, aducând o bucată din autenticul folclor românesc ...
Şi-a petrecut copilăria, în Franţa, alături de cei trei fraţi ai săi, principii Jacques, Michel şi André de Bourbon. În 1939, izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a obligat familia să caute refugiu în Spania şi Portugalia. Au ajuns, apoi, în SUA, la New York. Aici, principesa Ana a urmat o şcoală de Arte Frumoase (1939-1941) şi cursurile Parson School of Art (1941-1942), studiind ştiinţa promovării comerciale. A lucrat ca vânzătoare, în paralel, la magazinele universale Macy’s şi Bloomingdale’s.
În septembrie 1943, la vârsta de 19 ani, Ana, cu permisiunea mamei sale, s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. Tatăl, dar şi fraţii săi, luptau deja în diverse unităţi militare franceze. A mers în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania (încartiruită, spre sfârşitul războiului, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen). Caporal în armata franceză, a lucrat ca infirmieră în spatele frontului, transportând sânge şi limfă pentru răniţi şi conducând singură un jeep de război. În ultima parte a războiului, a servit ca translator între armatele franceză şi americană, contribuind şi la înfiinţarea de spitale de campanie, potrivit volumului „Regina Ana a României” (Ioan-Luca Vlad, Editura Curtea Veche, 2016). A revenit la viaţa civilă în vara anului 1945, cu o soldă primită de la armata franceză. A fost avansată în gradul de locotenent şi decorată cu „Crucea de Război” a Republicii Franceze, potrivit site-ului oficial amintit.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Principesa Ana şi regele Mihai I s-au întâlnit la Londra, în noiembrie 1947, cu ocazia nunţii reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu prinţul Philip, duce de Edinburgh. O lună mai târziu, regele Mihai I a fost forţat să abdice de către noul regim de la Bucureşti, fiind trimis în exil. Ceremonia de nuntă a avut loc la 10 iunie 1948, la Atena, şi au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Niciuna dintre rudele catolice ale viitoarei regine nu a luat parte la căsătorie, Ana fiind excomunicată din Biserica Catolică. Împreună, regele Mihai I şi soţia sa, Ana, au ales să înfrunte greutăţile unui exil care a durat cinci decenii.
După căsătorie au locuit la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena din Florenţa. În 1949, s-au mutat în suburbia La Conversion a oraşului Lausanne din Elveţia. Aici s-au născut primii doi copii ai cuplului: principesa moştenitoare Margareta (26 martie 1949) şi principesa Elena (15 noiembrie 1950). Cuplul regal s-a aflat, între anii 1950-1956, în Anglia, unde a locuit în comitatele Berkshire şi Hertfordshire. La 28 februarie 1953, s-a născut a treia fiică, Irina. În această perioadă, regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat, realizând diverse obiecte de mobilier. Începând din 1956, timp de 20 de ani, cuplul regal a locuit în Vila Fantasia din satul elveţian Versoix. Deseori, regina Ana l-a ajutat pe regele Mihai I la repararea şi restaurarea jeep-urilor. Regele Mihai I i-a dăruit două vehicule, cu care Ana a participat la numeroase competiţii, raliuri şi expediţii automobilistice, aminteşte site-ul https://casamajestatiisale.ro/.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Principesa Sofia, cel de-al patrulea copil al familiei, s-a născut la 29 octombrie 1957, în Grecia, iar la 13 iulie 1964 s-a născut, la Copenhaga, principesa Maria, cea de-a cincea şi ultima fiică a cuplului regal. Între 1976 şi 2004, regele Mihai I şi regina Ana au locuit la Vila Serena în acelaşi sat elveţian, iar din 2004, s-au mutat la Aubonne, tot în Elveţia. Regina Ana l-a ajutat pe regele Mihai I în toate demersurile sale, pe toată perioada exilului, ea fiind cea care înregistra mesajele regelui pentru ţară, transmise la Radio Europa Liberă.
Au scris împreună, în 1960, o piesă de teatru într-un singur act, în limba engleză, numită „The Choice” („Alegerea”), o parabolă prin care au tradus sentimentele unei lumi în derivă. A fost pusă în scenă aproape 60 de ani mai târziu, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, având premiera la 18 noiembrie 2022, potrivit site-ului teatrului, https://tncms.ro/.
Regina Ana a ajuns pentru prima dată, în România, în aprilie 1992, când l-a însoţit pe regele Mihai I, în cadrul unei vizite cu caracter privat efectuată la invitaţia arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna, unde au asistat la slujba Învierii. Au participat şi la slujba oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe din Bucureşti şi au fost oaspeţii Mănăstirii Curtea de Argeş. Cu toate că, după această vizită, regele Mihai I nu a mai primit, pentru câţiva ani, dreptul de a reveni în ţară, regina Ana a reuşit, între anii 1992 şi 1997, să viziteze aproape toate marile oraşe ale României, precum şi mănăstiri, instituţii culturale şi de binefacere. La 18 mai 2001, cuplul regal s-a mutat în România, la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin. În vara anului 2008, familia regală a fost repusă, oficial, în posesia Castelului Peleş, declarând că porţile castelului vor rămâne mereu deschise românilor.
Regina Ana a primit, de-a lungul vieţii, distincţiile Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga şi Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta şi Marea Cruce a Ordinului Coroana României. S-a aflat, alături de regele Mihai I, de principesa moştenitoare Margareta şi de soţul acesteia, principele Radu, printre fondatorii Fundaţiei „Colecţia Familiei Regale a României”. Între anii 1990-2010, regina Ana a participat la numeroase evenimente dedicate Fundaţiei principesa Margareta şi a mers în turnee în străinătate – SUA, Franţa – pentru colectare de fonduri. Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundaţiei Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu, potrivit site-ului https://casamajestatiisale.ro/.
Începând din anul 2011, regina Ana nu a mai apărut în public şi nici nu a mai putut veni la Palatul Elisabeta şi la Castelul Săvârşin. A murit la 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la spitalul din Morges, în Elveţia. Trupul neînsufleţit al reginei a fost adus în ţară la 9 august, iar la 13 august au avut loc funeraliile la Mănăstirea Curtea de Argeş. Data de 13 august a fost decretată zi de doliu naţional în memoria sa. Regina Ana a fost înmormântată în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, ridicată în vecinătatea mănăstirii de la Curtea de Argeş. Integral pe www.agerpres.ro
Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului sărbătorește 80 de ani de la înființare, aducând o bucată din autenticul folclor românesc ...
Promovarea oportunităților de afaceri și atragerea investițiilor spaniole reprezintă o preocupare constantă a Ambasadei României în Regatul Spaniei. În acest ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
