Votul în țară și votul în străinătate. Proceduri de vot privind scrutinul parlamentar din 11 decembrie 2016

votul-in-tara-si-votul-in-strainatate-proceduri-de-vot-privind-scrutinul-parlamentar-din-11-decembrie-2016
La alegerile parlamentare din 2016, alegătorii vor primi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat. Nu se vor mai vota candidați, cum s-a întâmplat la scrutinurile din 2008 și 2012, ci liste de partid cu mai mulți candidați. Pentru prima dată în istoria electorală de după 1989, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota și prin corespondență, dacă și-au făcut cunoscută în prealabil această opțiune de vot. De asemenea, această categorie de alegători a putut opta și pentru înființarea unor noi secții de votare, în apropiere de domiciliul sau reședința lor din străinătate, informează AGERPRES.
Cum se votează în țară?
În țară, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară pot să voteze secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în țară pot vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, președintele biroului electoral al secției de votare îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare sau înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, dar care este omisă din lista electorală permanent și are domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective.
După ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă , membrii secției de votare respective îi încredințează acestuia buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot, astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. Ștampila cu mențiunea „VOTAT”, încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.
Cum votează cetățenii români din străinătate?
În ceea ce privește votul în străinătate, scrutinul parlamentar din 11 decembrie 2016 pune la dispoziție, în premieră după 1989, un nou instrument de vot: votul prin corespondență. Legea 288 din 2015 privind votul prin corespondență, în vigoare din 19 noiembrie 2015, se aplică astfel doar cetățenilor români care au reședința sau domiciliul în străinătate și doar la alegerile parlamentare, prezidențiale, europarlamentare și referendumurile naționale, nu și la alegerile locale.
Prin reședință în străinătate se înțelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu, și unde posedă un drept legal de ședere mai mare de 90 de zile.
Cetățenii români care vor să voteze au trebuit să se înscrie în Registrul electoral și să facă dovada domiciliului sau reședinței în străinătate. Cererea de înscriere în Registrul electoral a putut fi descărcată de pe site-ul Ministerului de Externe (mae.ro/parlamentare-2016) sau de pe cel al Autorității Electorale Permanente (AEP) (www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html). Cererea a conținut două opțiuni: pentru votul prin corespondență sau pentru votul la secția de votare înființată la cerere. Cererea a trebuit completată cu datele personale (nume, preunume, CNP, adresa de domiciliu/reședință, cod poștal, adresă de e-mail, data și semnătura olografă), semnată, datată și trimisă prin poștă sau depusă personal la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință. Cererea a trebuit obligatoriu să fie însoțită de actele doveditoare ale domiciliului sau reședinței.
Perioada în care cetățenii români din străinătate s-au înscris în Registrul electoral a fost 1 aprilie — 14 septembrie 2016.
Înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență nu este valabilă decât pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.
Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență trebuie să ajungă la alegătorii care și-au exprimat intenția de vot până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Garanția transmiterii documentelor în termenul menționat trebuie asigurată de către Compania Națională Poșta Română S.A.
Alegătorii trebuie de asemenea să confirme în mod obligatoriu faptul că au primit documentele necesare votării. Documentele transmise alegătorilor sunt: un plic exterior autoadresat, prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, pe care sunt imprimate numele și prenumele alegătorului, adresa lui de corespondență, adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență și un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot, după caz (plicul interior va conține un autocolant cu mențiunea „VOTAT” , prevăzut cu elemente de siguranță); certificatul de alegător; buletinul de vot prin corespondență; instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Pe buletinul de vot se lipește autocolantul cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul cu candidatul sau partidul pentru care se optează. Se introduce apoi buletinul de vot în plicul interior și se sigilează plicul. Certificatul de alegător, completat cu data și semnat olograf, împreună cu plicul interior care conține buletinul de vot se introduc în plicul exterior, care trebuie sigilat la rândul lui. Toate documentele menționate sunt incluse într-un al treilea plic, al cărui destinatar este AEP.
Plicul exterior, pe care sunt scrise datele de identificare ale Biroului electoral pentru votul prin corespondență se depune la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală.
Birourile electorale pentru votul prin corespondență verifică dacă plicurile exterioare sunt sigilate, apoi le desigilează, iar dacă plicurile interioare care conțin buletinul de vot sunt integre, atunci ele se introduc sigilate în urnă. Dacă birourile electorale pentru votul prin corespondență constată că plicurile cu buletinul de vot sunt deteriorate, dacă plicul nu conține certificatul de alegător sau dacă în același plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot, atunci votul va fi anulat.
Instituțiile responsabile de imprimarea buletinelor de vot prin corespondență, cuprinzându-i pe toți candidații la scrutinul respectiv, precum și punerea liberă și gratuită a acestora la dispoziția alegătorilor, sunt misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României.
Autoritățile care asigură sediile și dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondență sunt Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe din România. Totodată, modelul, dimensiunile buletinului de vot și condițiile de confecționare a buletinelor de vot sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care nu au optat pentru votul prin corespondență pot vota la secția de votare din apropierea domiciliului sau reședinței, dacă sunt înscriși în Registrul electoral sau la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate, dacă nu s-au înscris în Registrul electoral. Alegătorii români cu domiciliul în străinătate pot vota cu pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar sau pașaportul simplu electronic, toate acestea trebuind să aibă menționată țara de domiciliu. Cetățenii care au doar reședința în străinătate pot vota cu cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar.
Secții de votare se organizează în mod obligatoriu pe lângă toate misiunile diplomatice și oficiile consulare, secțiile consulare. Noutatea la acest scrutin constă și în posibilitatea de a se înființa noi secții de votare, în acele localități în care își au domiciliul sau reședința, conform Registrului electoral, cel puțin 100 de alegători.
În termen de cel mult 60 de zile de la data începerii perioadei electorale, AEP stabile?te prin hotărâre, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, sediile secțiilor de votare din străinătate.
Cetățenii români din străinătate pot verifica secție de votare la care au fost arondați, inclusiv adresa acesteia, prin introducerea datelor personale pe site-ul registrulelectoral.ro.
Până la 17 septembrie 2016, potrivit datelor publicate de AEP, erau înscriși în Registrul electoral un număr de 609.962 de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Dintre aceștia, un număr 600.290 reprezintă importul de la Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în evidențele căreia aceștia sunt deținători ai pașapoartelor CRDS, cu mențiunea „domiciliu în străinătate”. Deținătorii de pașapoarte CRDS cu mențiunea „domiciliu în străinătate”, figurează automat în Registrul electoral ca cetățeni români cu drept de vot în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Diferența de 9.672 persoane (de la 600.290 până la 609.962) este reprezentată de cetățenii români cu domiciliul în România și reședința în afara țării. Dintre cele 9.672 de persoane, 6.937 au optat pentru votul prin corespondență, iar 2.735 pentru votul la o secție de votare din apropierea locuinței.
Potrivit AEP, un număr de 7 secții suplimentare s-au înființat la cererea a cel puțin 100 de alegători fiecare: 4 secții în Republica Moldova (Bardar, Carabetovca, Căușeni, Soroca), 2 secții în Spania (Tarancon și Torrejon De Ardoz) și o secție în Marea Britanie — Luton. Condiția pentru înființarea unei secții de votare noi în apropierea locuinței este cererea din partea a cel puțin 100 de alegători dintr-o anumită localitate. „În aceste localități a fost atins pragul minim de 100 de înscrieri în Registrul Electoral cu opțiunea pentru votul la o sectie de votare din apropierea locuinței, după cum urmează: Bardar — 118 cereri, Carabeovca — 112, Causeni — 127, Soroca — 146 de cereri, Tarancon — 103, Torrejon De Ardoz — 130, Luton — 100 de cereri”, a precizat AEP.
La 8 octombrie 2016, Ministerul Afacerilor Externe a transmis AEP propunerea de înființare a 417 secții de votare, din care fac parte și cele 7 secții cerute de cel puțin 100 de aegători. Cele mai multe secții de votare sunt propuse să fie organizate în Italia (76 de secții), Spania (53 de secții), Republica Moldova (35 de secții), Marea Britanie (21 de secții), Germania (15 secții), Franța (16 secții).
În ceea ce privește numărul de solicitari de vot prin corespondență, în Spania au existat 2.784 de solicitări, în Italia — 1.224, Republica Moldova — 846, Germania — 613, Marea Britanie — 584, Franța — 541.

Foto: timpromanesc.ro

Citește Ultimele Știri

Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor percepe un tarif maxim de terminare a apelurilor la ...
Citește Mai Mult
Noua imagine a Brandului AGRICOLA este vizibilă în rafturi, începând cu luna noiembrie 2019, pentru cca. 600 sku-uri (în engl ...
Citește Mai Mult
Decorațiunile luminoase care ornează brazii de Crăciun pot încetini conexiunile internet fără fir, ce pot pierde până la un sfert ...
Citește Mai Mult