47% dintre românii care au emigrat vor să se întoarcă în ţară, faţă de 57% în 2017, arată rezultatele unui studiu despre diaspora românească, potrivit unui comunicat transmis de RePatriot – un proiect al Romanian Business Leaders, preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
Studiul a fost realizat de Open-I Research, la comanda RePatriot, în perioada în iulie – august, în baza unui chestionar completat online de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia. Astfel, 53% dintre respondenţi au declarat că nu vor să se întoarcă în România, principalele motive fiind: corupţia, viaţa politică actuală şi mentalitatea.
„Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară (53% din românii emigraţi), 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea”, a declarat Adina Nica, managing director Open-I Research.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Rezultatele studiului au fost prezentate marţi în cadrul unei întâlniri cu mass media. Adela Jansen, membră a echipei RePatriot şi coordonator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a vorbit despre platforma RePatriot Jobs, arătând că în cadrul acesteia cât mai multe companii ar trebui să posteze oferte de joburi şi internship-uri atractive.
Totodată, reprezentanţii RePatriot au cerut autorităţilor române simplificarea procedurilor pentru recăpătarea cetăţeniei române, pentru exprimarea votului, pentru recunoaşterea diplomelor din străinătate, precum şi în momentul în care emigranţii revin acasă temporar sau definitiv.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
„Recăpătarea cetăţeniei române ar trebui să se poată face printr-o simplă cerere şi să nu dureze mai mult de 30 de zile. Solicitarea a nenumărate acte, pe care statul român le deţine oricum (certificat de naştere, de căsătorie, renunţarea la cetăţenie) reprezintă acte birocratice inutile şi nerelevante. În ceea ce priveşte organizarea poliţiei de frontieră în momentele cunoscute de vacanţă, în care românii se întorc în ţară, ar putea avea ca obiectiv principal, acum, în era tehnologiei, ca nicio persoană să nu petreacă mai mult de 15 minute la graniţa României”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii RePatriot au lansat un apel către toate administraţiile locale ca în cursul lunii august, când mulţi români revin în ţară, să organizeze manifestări „care să arate deschidere, să ofere oportunităţi şi să-i celebreze pe cei merituoşi”.
„Un semn de respect este şi organizarea peste tot în ţară a ceea ce RePatriot a lansat în urmă cu patru ani şi anume Zilele Diasporei, în fiecare comunitate locală din România. Un semn de respect ar fi ca fiecare dintre cei peste 3.000 de primari din România să-şi cunoască propria diasporă şi să se adreseze în scris anual cu câte o invitaţie fiecărui român din diaspora care provine din localitatea sa. Dacă astfel de acţiuni ar deveni realitate, toţi românii din diaspora s-ar simţi trataţi cu respect, iar acest lucru este fundamentul pentru tot ce înseamnă decizia fiecăruia de a se reîntoarce în România”, se arată în comunicat.
RePatriot este o comunitate construită ca o platformă de inspiraţie, acţiune, consiliere şi informaţie care îşi propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile din ţară. RePatriot este un proiect lansat în anul 2015 de către Fundaţia Romanian Business Leaders, o comunitate de antreprenori, manageri şi profesionişti români din diverse domenii.
Foto: pixabay.com
Citește articole recomandate:
VEZI ULTIMELE ȘTIRI
VEZI ȘTIRI ROMÂNI SPANIA
Spectacol Aniversar Junii Sibiului 80 de Ani: BILETE și DETALII AICI
Premiile Diaspora oferite în Madrid pentru Femeile Românce de Excelență
ROMÂNIA, CATALONIA și INSULELE BALEARE: O viziune strategică și consolidarea punților economice
