64% dintre români cred că Uniunea Europeană ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăşi consecinţele pandemiei de COVID-19, cu opt puncte procentuale peste media UE, iar 77% dintre români (68% la nivelul UE) cred că UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a gestiona crize de acest gen, potrivit unui eurobarometru dat publicităţii de Parlamentul European, preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Potrivit sondajului realizat în perioada 11 – 29 iunie 2020, pe un eşantion de 1050 de respondenţi în România şi 24.798 în UE 27, 29% dintre români sunt total de acord că UE ar trebuie să aibă mai multe competenţe pentru a depăşi crize precum pandemia de coronavirus, iar 48% tind să fie de acord. Cu un procent de 77 de răspunsuri afirmative, România se află pe locul al nouălea în UE din acest punct de vedere, după Portugalia şi Luxemburg (87% în ambele), Cipru (85%), Malta (84%), Estonia (81%), Irlanda (79%), Italia şi Grecia (78% în ambele).
De asemenea, indică eurobarometrul, 64% dintre români cred că UE ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare pentru a depăşi consecinţele pandemiei, faţă de 56% media UE. La acest capitol pe primele locuri se află Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania şi Portugalia (ambele cu 71 %).
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Întrebaţi pe ce ar trebui să fie cheltuit în acest context bugetul UE, cei mai mulţi români au răspuns sănătate publică (63%), relansare economică şi noi oportunităţi pentru afaceri (43%), educaţie, instruire şi cultură (42%), ocupare profesională şi afaceri sociale (36%), agricultură şi dezvoltare rurală (32%). Pe de altă parte, mai puţini dintre români cred că banii europeni ar trebui să meargă pe chestiuni legate de imigraţie (3%), infrastructură digitală (8%) sau apărare şi securitate (13%).
Şi cetăţenii europeni în general au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55% dintre respondenţi consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii. Următoarele domenii în ordinea importanţei sunt redresarea economică şi noile oportunităţi pentru afaceri (45%), locurile de muncă şi chestiunile sociale (37%), precum şi combaterea schimbărilor climatice (36%).
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
În Italia (58%), Slovenia (55%) şi Lituania (54%), finanţarea redresării economice se află pe primul loc. Cetăţenii din Austria (48%) şi Danemarca (45%) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63%), Croaţia (58%) şi Finlanda (46%), locurile de muncă şi chestiunile sociale sunt prioritare.
Întrebaţi dacă au auzit, văzut sau citit materiale despre măsurile luate de UE pentru a răspunde pandemiei de Coronavirus, 44% dintre români au răspuns afirmativ, faţă de 36% media UE. De asemenea, 42% dintre români au spus că au auzit despre aceste măsuri, dar nu ştiu care sunt (40% UE 27).
La întrebarea cât de satisfăcuţi de măsurile luate până acum de UE împotriva pandemiei de coronavirus, 9% dintre români au spus că sunt foarte satisfăcuţi şi 50% destul de satisfăcuţi, faţă de 7% şi respectiv 43% la nivelul UE.
Potrivit noului eurobarometru, 9% dintre români au spus că sunt foarte satisfăcuţi de gradul de solidaritate al statelor UE în combaterea pandemiei, iar 39% au indicat că sunt destul de satisfăcuţi. Nivelul de mulţumire din acest punct de vedere este mai redus la nivelul UE, cu 5% foarte mulţumiţi şi 34% destul de satisfăcuţi.
Deşi puţin peste jumătate dintre respondenţii din întreaga Uniune (53%) nu sunt satisfăcuţi de solidaritatea demonstrată între statele membre în timpul pandemiei, în medie 39% dintre cetăţenii Uniunii declară că sunt satisfăcuţi. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte procentuale din aprilie 2020. Creşterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia şi Spania (ambele cu + 9 puncte procentuale), Germania, Grecia, România şi Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).
Întrebaţi cu ce dificultăţi s-au confruntat de la începutul pandemiei, cei mai mulţi români au răspuns că au fost nevoiţi să-şi folosească economiile personale mai rapid decât plănuiau (32%), că au avut dificultăţi în a plăti chiria, facturile sau creditele bancare (23%), că s-au confruntat cu şomaj sau şomaj parţial (22%) sau că au pierdut din venit (22%). Numai 3% dintre români au spus că s-au confruntat cu o situaţie de faliment, la fel ca şi la nivelul UE 27.
La nivelul UE, într-o proporţie rămasă practic neschimbată din aprilie, 57% dintre respondenţi declară că au avut dificultăţi financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menţionată (28%), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria şi Spania (ambele 43%), Bulgaria şi Grecia (ambele 41%), precum şi în Italia (37%).
S-au schimbat semnificativ şi sentimentele respondenţilor în timpul crizei, se menţionează într-un comunicat al PE. Cetăţenii din 15 state membre UE au ales cuvântul „speranţă” (41% în total) pentru a-şi descrie starea emoţională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranţă”, menţionat de 45% dintre respondenţi – o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50%).
Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17 %, -5), „frustrare” (23 %, -4), „neajutorare” (21 %, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte procentuale la 24% şi „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.
Delegația guvernamentală, condusă de dl. Stelian Fedorca, președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual Vineri, 9 noiembrie 2018: ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
