Cineastul Bogdan Mureşanu, regizorul scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun”, a devenit luni cel de-al doilea artist din istoria filmului românesc, după Cristian Mungiu, care a ajuns cu o producţie cinematografică pe lista scurtă a propunerilor de nominalizări la premiile Oscar, informeazã AGERPRES.
Filmul „Cadoul de Crăciun”, scris şi regizat de Bogdan Mureşanu, se află alături de alte nouă scurtmetraje ale căror titluri au fost anunţate de Academia de film americană (AMPAS) pe lista de propuneri ce au fost reţinute spre nominalizare la premiile Oscar din 2020, informează site-ul oscars.org.
„Cadoul de Crăciun” este un scurtmetraj de ficţiune cu o durată de 23 de minute. Această coproducţie România-Spania este scrisă şi regizată de Bogdan Mureşanu şi a fost produsă de Bogdan Mureşanu, Vistor Dumitrovici şi Eduardo Moises Escribano Solera.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Acţiunea filmului se petrece în seara de 20 decembrie 1989, când o scrisoare către „Moş Gerilă” a micuţului Marius transformă seara părinţilor săi într-un coşmar. Din distribuţie fac parte Ioana Flora, Luca Toma şi Adrian Văncică.
Bogdan Mureşanu este un regizor, scenarist şi producător român de film, născut în Bucureşti în 1974. A regizat scurtmetrajele „Tuns, ras şi frezat” (2013) şi „Cadoul de Crăciun” (2018). Este directorul casei de producţie Kinotopia.
La începutul lunii decembrie, „Cadoul de Crăciun”, de Bogdan Mureşanu, a fost desemnat cel mai bun scurtmetraj european la gala premiilor EFA 2019. Pelicula românească a mai fost recompensată în 2019 cu marele premiu la Festivalul Internaţional de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand (cel mai mare festival de animaţie din lume), premiul Gopo 2019 la categoria „cel mai bun scurtmetraj” şi o menţiune specială la Festivalul de cinema mediteraneean de la Montpellier, în 2018.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Propuneri spre nominalizare la categoria „cel mai bun film străin”
Academia Americană a Artelor şi Ştiinţelor Filmului (AMPAS) a început să invite în 1956 industriile cinematografice din diverse ţări să îşi trimită cele mai bune filme ale lor pentru a fi propuse la o nominalizare la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină”. Comitetul de premiere a filmelor străine din cadrul AMPAS supraveghează acest proces şi vizionează toate filmele propuse. După această etapă, membrii comitetului votează pentru a stabili cele cinci pelicule nominalizate la premiul Oscar.
Premiul Academiei americane pentru cel mai bun film străin este atribuit în fiecare an de AMPAS unui lungmetraj produs în afara Statelor Unite ale Americii şi care conţine în principal dialoguri purtate în alte limbi decât engleza.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
România a început să îşi trimită propunerile spre nominalizare la premiul Oscar la categoria „cel mai bun film străin” în 1966. Până în 2019 inclusiv, ţara noastră a trimis 39 de propuneri anuale pentru a fi avute în vedere spre o nominalizare la Oscar. În pofida acestui istoric îndelungat, România nu a fost nominalizată niciodată la această categorie.
Această contraperformanţă a continuat şi în 2019, deoarece propunerea României din acest an, filmul „La Gomera”, de Corneliu Porumboiu, nu a fost reţinut pe lista scurtă de 10 pelicule străine anunţate de AMPAS, luni, pentru o posibilă nominalizare la Oscar.
Propunerile României spre o nominalizare la Oscar sunt stabilite în fiecare an de un juriu selectat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).
Ţara noastră nu a intrat în fiecare an în competiţia propunerilor spre nominalizare la Oscar, absentând timp de şase ani, între 1977 şi 1982.
Filme regizate de Sergiu Nicolaescu au fost alese să reprezinte România de cinci ori începând după anul 1969, inclusiv o dată după Revoluţia din decembrie 1989. Toate propunerile României la Oscar au fost turnate majoritar în limba română.
„4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), regizat de Cristian Mungiu, primul câştigător din România al prestigiosului trofeu Palme d’Or pentru lungmetraj atribuit la Festivalul de la Cannes, nu a fost inclus pe lista scurtă a propunerilor pentru Oscar din 2008. Acea omisiune a stârnit o nemulţumire uriaşă în Statele Unite în rândul criticilor de film, iar controversa i-a determinat pe unii dintre membrii AMPAS să solicite o reformare a sistemului de atribuire a nominalizărilor la categoria „cel mai bun film străin”.
Regizorul Cristian Mungiu a reuşit această performanţă cu următorul său lungmetraj, „După dealuri”, care fost inclus în 2012 pe lista scurtă de propuneri la nominalizare pentru premiul Oscar la categoria „cel mai bun film străin”. Filmul „După dealuri” nu a fost însă selectat în cele din urmă pe lista finală a celor cinci lungmetraje nominalizate în acel an la Oscarul pentru film străin.
Foto: The Christmas Gift/Cadoul de Craciun – Facebook
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
În fiecare an, mii români de pretutindeni își încep parcursul academic în România, informează Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Conform ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
