Cu ocazia Zilei Universale a Iei, Institutul Cultural Român de la Madrid prezintă în exclusivitate unele dintre cele mai vechi și valoroase piese din „Colecția etnografică Marius Matei”. Colecția etnografică Marius Matei este una dintre cele mai mari din România. Colecția numără peste 1000 de piese ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Colecția cuprinde costume populare din Banatul de câmpie specifice mai multor subzone etnografice, salbe de argint, piese de cojocărit, și alte piese fastuoase brodate în fir de aur și argint, informează Institutul Cultural Român.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Autorul acesteia, etnograful Marius Matei, a ales douăzeci și unu de ansambluri vestimentare și podoabe de aur și argint purtate de femei la zile de sărbătoare, de o valoare excepțională, datând de la începutul anului 1900.
„Povestea Iei româneștieste una milenară, având o istorie foarte veche, asemenea neamului românesc. Originea acestei piese nu poate fi stabilită cu exactitate, în schimb simbolurile dispuse pe ea sunt regăsite pe vasele ceramice ale Cucutenilor, o cultură veche de șase milenii. În trecut, cămașa avea mai mult decât o semnificație estetică, ea fiind plină de simboluri magice menite să ferească purtătorul de spiritele rele sau farmece.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Fiind considerată ceea mai reprezentativă piesă a costumului popular românesc, Ia a fost foarte multă vreme învăluită în anonimitate. Putem afirma că aceasta a început să fie prezentată lumii odată cu picturile lui Henri Matisse, mai exact cu portretul fetei în opera intitulată sugestiv Ie românească alias La blouse roumaine, devenită deja un simbol identitar pentru teoriile etno-folcloriste academiste de la finele secolului al XIX-lea, conform cărora arta folclorică este o artă a arhetipurilor universale pentru câștigarea identității.
Ajungând mai aproape de epoca noastră, regăsim Ia românească și pe podiumurile marilor case de modă. Cel care a dat startul a fost celebrul designer Yves Saint Laurent. În 1981, acesta lansează o colecție inspirată de cunoscutul tabloul al lui Matisse, colecția purtându-i numele – La Blouse Roumaine. În anii următori, au urmat alți mari designeri precum Jean-Paul Gaultier, Oscar de la Renta, Carolina Herrera și Prada care au lansat colecții plecând de la modelul iei românești.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Este important de menționat faptul că în Banat, spre deosebire de restul țării, Ia a fost mereu însoțită de fustă sau poale, cusute cu același model. Cele două piese formează un ansamblu vestimentar unitar și nu sunt purtate niciodată separat una de cealaltă. Dispunerea modelului pe mâneci este pe orizontală, iar modelul este multiplicat pe întreaga suprafață a piesei vestimentare. În general, motivele sunt geometrice și mai rar zoomorfe, dar întotdeauna sunt dispuse simetric, atent echilibrate compozițional.
Putem concluziona, cu reală bucurie, faptul că Ia românească este mereu actuală! Aceasta, indiferent de zona de proveniență, este una din ultimele mărturii de autentic rămasă pentru generațiile viitoare”, declară muzeograf-etnograf Marius Matei pentru ICR MADRID.
Descrierea pieselor din colecție:
1) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1900.
2) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1870.
3) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj.
4) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1915.
5) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1918.
6) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Sânnicolau Mare, Începutul secolului al XX-lea.
7) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Sânnicolau Mare, Cca 1920.
8) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1933.
9) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1934.
10) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1935.
11) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1933.
12) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Buziaș, Cca 1930.
13) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Buziaș, Cca 1945.
14) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,
Subzona etnografică Buziaș, Cca 1945.
15) spate | Prosliuc / vestă de sărbătoare pentru femei,
Subzona etnografică Buziaș, Datare: 1913.
16) față | Prosliuc / vestă de sărbătoare pentru femei,
Subzona etnografică Buziaș, Datare: 1913.
17) fragment | Tulbent / găteala capului pentru femei,
Subzona etnografică Timișoara, Datare: primul sfert al secolului al XX lea.
18) Catrină de mireasă cu bani,
Subzona etnografică Lugoj, Cca 1920.
19) Opreg (piesă care substituie cea de a doua catrință din spate),
Subzona etnografică Buziaș, Datare: primul sfert al secolului al XX lea.
20) Tubent de bani | acoperitoare de cap pentru mireasă specifică subzonelor etnografice Deta-Ciacova și Timișoara, Datare: 1924.
21) Petec de opreg cu bani (este un fragment dintr-o piesă care substituie cea de a doua catrință).
Mai multe informații:
Marius Matei (n. 1984) este în prezent muzeograf la Muzeul Satului Bănățean Timișoara și doctorand la Facultatea de Arte și Design la Școala Doctorală în domeniul Artelor Vizuale din cadrul Universității de Vest Timișoara. Colecția sa etnografică a fost prezentată în cadrul a numeroase expoziții în țară și în străinătate.
Foto: copyright Colecția Etnografică Marius Matei
Sursa: Instituto Cultural Rumano Madrid/Institutul Cultural Român de la Madrid – Facebook
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
