Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria (32,5%), România (31,2%), Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%, pentru Italia datele sunt din 2018), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), arată datele prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
În contextul adoptării recente a Legii privind minoritățile naționale din Ucraina, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni dezaprobă forma actuală a ...
Importanța avansării procesului de recunoaștere a dublei cetățenii româno-spaniole, a îmbunătățirii activității consulare în 2023 și a intensificării campaniei de ...
Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,5%), Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%), Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda (16,5%) şi Austria (16,9%).
În cele 27 de state din Uniunea Europeană, 21,1% din populaţie – echivalentul a 92,4 milioane de persoane – era supusă în 2019 riscului de sărăcie şi excluziune socială, în scădere uşoară faţă de nivelul din 2018 (21,6%).
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Datele privind riscul de sărăcie şi excluziune socială în 2019, cu un an înainte ca statele membre UE să introducă măsuri pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), vor fi folosite ca indicatori de referinţă pentru analizarea impactului economic şi social al pandemiei în 2020, precizează Eurostat.
Anul trecut, 16,5% din populaţia UE era supusă riscului de sărăcie după transferurile sociale (sărăcia veniturilor), în scădere faţă de la 16,8% în 2018.
În rândul statelor membre UE, mai mult una din cinci persoane era supusă riscului de sărăcie: în România (23,8%), Letonia (22,9%), Bulgaria (22,6%), Estonia (21,7%), Spania (20,7%), Lituania (20,6%) şi Italia (20,3%, datele sunt din 2018). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (10,1%), Finlanda (11,6%), Slovacia (11,9%), Slovenia (12%), Ungaria (12,3%), Danemarca (12,5%), Olanda (13,2%), Austria (13,3%) şi Franţa (13,6%).
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
De asemenea, 5,6% din populaţia UE era într-o stare materială extrem de precară în 2019, ceea ce înseamnă condiţii de trai sever afectate de lipsa resurselor, nu-şi putea plăti facturile, nu putea păstra locuinţa încălzită adecvat sau nu-şi putea lua o săptămână de vacanţă departe de casă. Acest procent a scăzut faţă de 2018 (6,1%).
În 2019, procentul celor care erau într-o stare materială extrem de precară a variat semnificativ în rândul statelor UE, de la 19,9% în Bulgaria, 16,2% în Grecia şi 14,5% în România la mai puţin de 3% în Luxemburg (1,3%), Suedia (1,8%), Finlanda (2,4%), Olanda (2,5%), Danemarca, Germania, Austria şi Slovenia (toate cu 2,6%) şi Cehia (2,7%).
Anul trecut, 8,5% din populaţia UE cu vârsta sub 60 de ani trăia în gospodării în care adulţii lucrau mai puţin de 20% din potenţialul lor total de muncă din timpul anului precedent. Acest procent a scăzut faţă de 2018 (8,8%).
Grecia (13,8%), Irlanda (13%, datele din 2018), Belgia (12,4%), Italia (11,3%, datele din 2018), Spania (10,8%), Finlanda (9,7%), Bulgaria şi Danemarca (ambele cu 9,3%), Croaţia şi Olanda (ambele cu 9,2%) aveau cel mai ridicat procent de cetăţeni care trăiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută, iar Cehia (4,2%), Polonia (4,7%), Malta (4,9%), Ungaria (5%), Slovenia (5,2%) şi Estonia (5,4%) aveau cel mai redus procent.
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
