Mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse vineri, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizației, preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
În comunicat se precizează că a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania” („Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany”), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”).
Pădurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș), conform UNESCO.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Această extindere transfrontalieră a sitului de patrimoniu amintit a fost salutată, printr-o postare pe contul său de Facebook, de către senatorul USR Vlad Alexandrescu, șeful delegației române la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, ale cărei lucrări continuă până în 12 iulie.
„Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale și un mare pas înainte către a obliga autoritățile românești la îmbunătățirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri”, a scris Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
De la sfârșitul ultimei Ere Glaciare, pădurile europene de fag s-au răspândit de la câteva „insule” izolate în Alpi, Carpați, Pirinei și zona Mediteraneană, ajungând să domine în doar 4.000 de ani arealul Europei centrale. Această extindere este legată de flexibilitatea și toleranța la diferite condiții climatice și geografice a fagului, conform site-ului UNESCO.
Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supraviețuiește în forma sa pură, fără niciun fel de intervenție umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, și ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).
Munții Carpați adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârșitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns și la peste 50 de metri înălțime domină peisajul acestor păduri. Râși, lupi și urși populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariție ale florei și faunei și-au conservat în Carpați diversitatea genetică.
Am avut plăcerea de a discuta, într-un interviu în direct în studiourile Radio Românul din Spania (107,7 FM și www.radioromanul.es), cu dezvoltatorul ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
