Planul de relansare al UE – un acord istoric, dar cu imperfecţiuni (AFP)

Acordul încheiat pe 21 iulie 2020 pentru un plan european de relansare finanţat pentru prima dată prin emiterea de datorie comună reprezintă o turnură istorică, dar el rămâne prea modest în unele aspecte, potrivit unor analişti citaţi de AFP, preluat de AGERPRES.


Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon

Descarca Radio Romanul in App Store iPhone Apple


Descarca Radio Romanul in Google Store Android

Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!

Citește Ultimele Știri

Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es

Știați că în cazul în care locuiți și primiți în Spania o pensie plătită de către statul român, aveți obligația ...
Citește Mai Mult
CE ÎNSEAMNĂ PENTRU TINE RADIO ROMÂNUL? Aniversare 12 ANI RADIO ROMÂNUL!!! LA RADIO ROMÂNUL, TU ești VEDETA! SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ! 12 ...
Citește Mai Mult
Rusia reprezintă pentru NATO ''cea mai semnificativă şi directă ameninţare'', în timp ce ''politicile coercitive'' ale Chinei reprezintă provocări pentru ...
Citește Mai Mult

În faţa recesiunii fără precedent care ameninţă Europa după pandemia de coronavirus, liderii europeni au acţionat rapid. ”Riscul de a nu se fi ajuns la un acord era foarte ridicat. Aceasta ar fi transmis un mesaj foarte negativ, atât la nivel politic cât şi economic, acela că UE nu este capabilă să reacţioneze în faţa unei provocări comune”, consideră Marta Pilati, de la European Policy Centre (EPC).

Totuşi, aceasta şi alţi experţi sesizează cel puţin cinci imperfecţiuni ale acordului.


Abonează-te pentru a primi știrile pe email


Mai întâi, suma subvenţiilor de care vor beneficia ţările cele mai afectate de pandemie, precum Italia şi Spania.

Propunerea de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi. Dar în faţa opoziţiei grupului aşa-numit al ”frugalilor” – Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, cărora li s-a alăturat şi Finlanda – suma subvenţiilor a fost diminuată la 390 de miliarde de euro.


Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!


Un alt doilea punct slab al acordului este controlul modului în care beneficiarii vor cheltui banii alocaţi. Pentru a elimina reticenţele frugalilor, care consideră că ţările din Sud sunt prea risipitoare, a fost enunţat un mecanism. Acesta permite uneia sau mai multor state membre care consideră că nu sunt îndeplinite obiectivele fixate în cadrul programelor de reformă cerute în schimbul accesării acestor fonduri să solicite studierea dosarului la un summit european.

Este un mecanism ”destul de complex”, notează Marta Pilati, care se teme că aceste analize vor dura prea mult timp, iar Anne-Laure Delatte, consilieră la centrul de studii CEPII, crede că ”vom deveni şi mai dependenţi de calendarul alegerilor naţionale”. De pildă, lideri cum ar fi olandezul Mark Rutte, care anul viitor se va confrunta cu un scrutin complicat, ar putea să se arate foarte duri în astfel de situaţii.

Un subiect discutat la summit a fost şi condiţionarea accesării fondurilor europene de statul de drept, iar Ungaria şi Polonia au dus o mare bătălie pentru a atenua dispoziţiile pe această temă. Mecanismul convenit ”rămâne prea vag” pentru a fi descurajator, potrivit co-liderului Verzilor din Parlamentul European, Philippe Lamberts.

În al patrulea rând, cei 27 de şefi de stat sau de guvern au ratat ocazia de a moderniza modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Pentru a ajunge la un acord, programele destinate inovaţiei, economiei digitale şi mediului au scăzut în anvergură.

”Euforicii zilei vor deveni cu siguranţă mai discreţi atunci când vor trebui să explice reducerile substanţiale de fonduri pentru politica agricolă, Erasmus+, precum şi programele de cercetare şi cvasi-abandonarea ambiţiilor privind securitatea şi apărarea”, remarcă eurodeputatul francez Arnaud Danjean, din grupul PPE.

În fine, în faţa rezistenţei frugalilor, care consideră că plătesc contribuţii prea mari la bugetul UE, liderii europeni au acceptat mărirea semnificativă a rabaturilor de care aceste ţări deja beneficiau. ”Dintr-odată, celelalte ţări vor trebui să bage mai adânc mâna în buzunar”, avertizează Marta Pilati.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: Council of the European Union / Facebook

 


VEZI ULTIMELE ȘTIRI


VEZI ȘTIRI ROMÂNI SPANIA

Informații complete despre Certificatul de Viață, necesar de transmis anual de către pensionarii români din Spania

Informații complete despre Certificatul de Viață, necesar de transmis anual de către pensionarii români din Spania

Știați că în cazul în care locuiți și primiți în Spania o pensie plătită de către statul român, aveți obligația ...
Citește Mai Mult
Aniversare 12 ANI RADIO ROMÂNUL! LA MULȚI ANI!

Aniversare 12 ANI RADIO ROMÂNUL! LA MULȚI ANI!

CE ÎNSEAMNĂ PENTRU TINE RADIO ROMÂNUL? Aniversare 12 ANI RADIO ROMÂNUL!!! LA RADIO ROMÂNUL, TU ești VEDETA! SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ! 12 ...
Citește Mai Mult
Iohannis: România are aşteptări concrete de la Summitul NATO

Iohannis: România are aşteptări concrete de la Summitul NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări ''foarte concrete'' de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a ...
Citește Mai Mult
Summitul NATO din 29-30 iunie 2022 de la Madrid

Summitul NATO din 29-30 iunie 2022 de la Madrid

Liderii statelor membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se reunesc la 29-30 iunie 2022, la Madrid, într-o întâlnire ...
Citește Mai Mult

VEZI ȘTIRI SPANIA


VEZI EVENIMENTE SPANIA


VEZI INFORMAȚII UTILE


ESPAÑOL


VEZI ȘTIRI VIDEO