România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa, în 2020, iar capitala Bucureşti a ocupat poziţia 51 la nivel mondial din acest punct de vedere, într-o ierarhie în care conduce Delhi, India, relevă cele mai noi date centralizate în platforma globală privind calitatea aerului IQAir, informează Greenpeace România, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
În contextul adoptării recente a Legii privind minoritățile naționale din Ucraina, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni dezaprobă forma actuală a ...
Importanța avansării procesului de recunoaștere a dublei cetățenii româno-spaniole, a îmbunătățirii activității consulare în 2023 și a intensificării campaniei de ...
Conform statisticii, anul trecut, 84% dintre ţările monitorizate au observat îmbunătăţiri ale calităţii aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Astfel, îmbunătăţirile privind calitatea aerului în 2020, comparativ cu 2019, au fost observate în oraşe precum: Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) şi Seul (-16 %).
La nivel mondial, doar 24 din cele 106 ţări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru poluarea cu PM2.5, în 2020.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
În Europa, în cursul anului trecut, aproximativ jumătate dintre oraşele europene au depăşit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5, iar cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, cu Bosnia Herţegovina, Macedonia de Nord şi Bulgaria în fruntea topului. În acest context, România s-a clasat pe locul 15 în clasamentul celor mai poluate ţări din Europa.
Potrivit sursei citate, oraşele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS sunt încălcate. De asemenea, monitorizarea şi raportarea guvernamentală a calităţii aerului în Europa este relativă, în aşa fel încât în timp ce Europa de Nord şi de Vest au cele mai dense reţele de monitorizare a calităţii aerului, cu 818 oraşe acoperite, în Europa de Est şi de Sud sunt doar 616 oraşe acoperite.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
„În România, autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe reţele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În Bucureşti, doar una din cele 6 staţii oficiale monitorizează praful fin, şi aceea e amplasată la periferia oraşului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant”, susţine Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Raportul de specialitate conţine şi un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureştiul ocupă locul 51.
Pe acest fond, cea mai poluată capitală din lume este Delhi (India), iar la polul opus aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands şi Noua Zeelandă, sau în capitalele ţărilor nordice Suedia şi Finlanda.
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
