Preţul gazelor naturale pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, a crescut în 20 de state membre UE, între a doua jumătate a anului 2017 şi a doua jumătate a anului 2018, iar cele mai semnificative majorări au fost observate în Irlanda (17,3%), Bulgaria (16,5%), Suedia (16,4%) şi România (16,3%), în condiţiile în care la nivelul UE s-a înregistrat o creştere de 5,7%, arată datele publicate marţi de Eurostat, preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Exprimat în euro, preţul mediu al gazelor naturale pentru gospodării în a doua jumătate a lui 2018 varia între mai puţin de cinci euro pentru 100 kWh în Ungaria şi România (ambele cu 3,5 euro per 100 kWh) şi până la 12,2 euro per 100 kWh în Suedia. La nivelul UE, preţul mediu al gazelor naturale pentru gospodării era de 6,7 euro per 100 kWh.
Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), care elimină diferenţele dintre nivelurile preţurilor între ţări, cele mai mici preţuri la gazele naturale pentru gospodării se înregistrau în Luxemburg (3,5 PPS per 100 kWh) şi Marea Britanie (4,7 PPS per 100 kWh) iar cele mai mari în Suedia (10,1 PPS per 100 kWh) şi Spania (9,7 PPS per 100 kWh).
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
De asemenea, în a doua jumătate a lui 2018, taxele aveau cea mai mare pondere în preţul gazelor naturale pentru gospodării în Danemarca (54% din preţul gazelor naturale pentru gospodării) şi Olanda (52%). La polul opus, cele mai mici contribuţii erau înregistrate în Luxemburg şi Marea Britanie (ambele cu 10%), urmate de Grecia (14%) şi România (16%). La nivelul UE taxele şi prelevările erau responsabile, în medie, pentru aproximativ un sfert (27%) din preţul gazelor naturale plătit de gospodării în a doua jumătate a lui 2018.
Eurostat a publicat simultan şi date referitoare la evoluţia preţurilor la electricitate în aceeaşi perioadă. Conform acestor date, cea mai mare creştere a preţului la electricitate pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, s-a înregistrat în Cipru (19,6%) şi Olanda (13,8%). Scăderi au fost consemnate doar în patru state: Letonia (minus 4,5%), Polonia (minus 2,5%), Germania (minus 1,6%) şi Lituania (minus 0,9%). În România, preţul la electricitate pentru gospodării a crescut cu 3,4% între a doua jumătate a anului 2017 şi a doua jumătate a anului 2018, sub creşterea medie de 3,5% înregistrată la nivelul UE.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Exprimat în euro, preţul mediu la energie electrică pentru gospodării în a doua jumătate a lui 2018 varia între 10,1 euro per 100 kWh în Bulgaria şi 31,2 euro per 100 kWh în Danemarca. La nivelul UE, preţul mediu al energiei electrice pentru gospodării era de 21,1 euro per 100 kWh.
Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), cele mai mici preţuri la electricitate pentru gospodării se înregistrau în Finlanda (13,7 PPS per 100 kWh) şi Luxemburg (13,8 PPS per 100 kWh) iar cele mai mari în Portugalia (28,2), Germania (28), Spania (27,4), Belgia (26,6) şi România (26,3 PPS per 100 kWh).
La nivelul UE, taxele şi prelevările erau responsabile, în medie, pentru mai mult de o treime (37%) din preţul energiei electrice plătit de gospodării în a doua jumătate a lui 2018.
El a fost întrebat cum comentează situaţia din prezent de pe piaţa gazelor, potrivit căreia, pe bursă, gazele de producţie internă destinate consumatorilor industriali au ajuns mai scumpe decât gazele de import.
„Dacă preţul gazelor de producţie internă este mai mare decât gazele de import, industria se va orienta către gazele de import. Nu văd care e problema”, a afirmat Anton.
Potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri, preţul gazelor de producţie internă pentru luna aprilie a ajuns la 95,86 de lei pe MWh, în timp ce preţul pe bursa de la Viena (CEGH Front Month Index) este echivalentul a 81,79 lei pe MWh.
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, şi omologul madrilen, Manuela Carmena Castrillo, au semnat miercuri, în capitala Spaniei, un memorandum ...
Institutul Cultural Român și Ambasada României în Regatul Spaniei, în colaborare cu Dacin Sara, organizează participarea României în calitate de țară invitată ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
