Următorul proiect de țară al României poate fi unirea cu Republica Moldova, după ce aderarea la NATO și UE au fost îndeplinite, a declarat, luni, deputatul Eugen Tomac, președinte executiv al PMP, în cadrul conferinței „Unirea – Proiect de țară”, organizată de grupul parlamentar al PMP cu prilejul împlinirii a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, informează AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
„Anul acesta, Parlamentul României a dat un vot favorabil pentru ca ziua de 27 martie să devină zi de sărbătoare națională. Este un mesaj extrem de puternic pe care statul român îl transmite românilor de dincolo de Prut. (…) Avem în față o realitate, și anume că națiunea română este divizată astăzi în urma unor decizii secrete luate de Hitler și Stalin, iar responsabilitatea noastră este să nu uităm acest aspect. (…) Cred că, după ce am intrat în Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, următorul proiect de țară poate fi pentru noi, românii, unirea celor două state românești”, a susținut Eugen Tomac.
El a adăugat, totodată, că este foarte important ca autoritățile de la București să lucreze pentru ca „majoritatea românilor de peste Prut să conștientizeze că România are capacitatea să gestioneze un astfel proiect”.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Totodată, Tomac a spus că „Rusia trebuie adusă la masa discuțiilor pe acest subiect atunci când vom fi pregătiți pentru acest moment”.
Deputatul USR Bogdan Rodeanu, președintele Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul R. Moldova, a afirmat că ziua de 27 de martie reprezintă „un prilej de sărbătoare, dar și unul de analiză pragmatică a obligațiilor statului român pe care le are în calitate de membru al UE și al NATO față de frații români din Basarabia istorică”.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
„Până acum s-au făcut pași importanți în prezervarea identității naționale a românilor de peste Prut, cum ar fi acordarea burselor pentru studii, acordarea dreptului la redobândirea cetățeniei române și implicit a dreptului de a munci în România și, prin ea, în UE. Aceste acțiuni pragmatice au contribuit la accesul la cultură, la civilizație europeană a unui număr foarte mare de români basarabeni. Aceste programe fără culoare politică, cu un caracter exclusiv național, au avut și cel mai mare impact. În concluzie, calea de urmat în ceea ce privește politica statului în ceea ce privește Basarabia istorică nu poate fi decât una singură, o politică pragmatică, nonpartinică, orientată spre facilitarea integrării Republicii Moldova în structurile europene”, a declarat Rodeanu.
Deputatul PMP Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunităților de români din afara granițelor țării, a afirmat, la rândul său, că „unirea trebuie dusă din stradă în Parlament, de pe ziduri și de la marșuri unioniste în legi și strategii ale statului român”.
Daniel Gheorghe, deputat PNL, a susținut că trebuie conștientizat la nivel întregii clase politice, dar și al societății în ansamblul ei că „singurul obiectiv național real pentru România, odată cu finalizarea proiectului de integrare euroatlantică, îl reprezintă reîntregirea prin reunirea cu Republica Moldova”.
„Nu există niciun proiect mai important pentru noi, ca români”, a subliniat Gheorghe.
Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor, prezent la conferință, a afirmat că „lucrurile trebuie mai mult făcute, decât vorbite” în direcția unirii Basarabiei cu România, punctând faptul că orice proiect bilateral dezvoltat în domenii ca sănătate, educație, cultură va duce la un grad mai mare de conștientizare a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Mircea Popescu, președintele Consiliului Mondial Român, a prezentat un mesaj al CMR în care arată necesitatea implementării unui „plan de acțiune minimal”. Se propune ca „forțele politice românești de la Chișinău să creeze împreună un bloc unionist care să coaguleze societatea civică într-o mișcare având ca scop câștigarea unei majorității parlamentare unioniste capabilă să conducă Basarabia spre unirea cu România”.
Totodată, CMR susține că „instituțiile statului — Președinție, Parlament, Guvern — au datoria față de poporul român să acționeze unitar pe plan extern pentru a sensibiliza comunitatea internațională, cu precădere din UE, SUA, Marea Britanie și Canada asupra adevărului istoric și al năzuințelor românilor, dar și al avantajelor de securitate pentru spațiul NATO de la granița estică a UE de a exista o Românie puternică și stabilă prin teritoriu și populație unitară”.
Popescu a mai spus că o altă propunere a CMR ar fi ca „sub egida și în clădirea Parlamentului României să funcționeze un ‘guvern din umbră al Unirii’ prin cooptarea unor personalități unioniste din întreaga societate românească”.
La dezbatere au mai participat parlamentari de la București, politicianul moldovean Vlad Cubreacov, reprezentanți ai mai multor ONG-uri, studenți din cadrul organizațiilor studențești basarabene prezente la București, precum și preoți.
Delegația guvernamentală, condusă de dl. Stelian Fedorca, președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual Vineri, 9 noiembrie 2018: ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
