Uniunea Europeană opreşte programul pentru Ucraina de finanţare a construirii şi modernizării de puncte de trecere a frontierei, adâncind îndoielile cu privire la capacitatea autorităţilor de la Kiev de a întreprinde reforme în schimbul asistenţei europene de miliarde de euro, notează agenţia Reuters într-un material transmis marţi, preluat de AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Slovacia, Insulele ...
Proiectul se referea la şase puncte de trecere a frontierei ucrainene cu graniţele estice ale UE, fiind lansat în 2014, după ce Uniunea Europeană i-a susţinut pe liderii pro-occidentali de la Kiev în timpul crizei din Crimeea.
Programul viza să contribuie la integrarea economiei Ucrainei cu cele ale ţărilor vecine prin construirea sau modernizarea unor puncte de trecere a frontierei cu Polonia, Ungaria, Slovacia şi România. Obiectivul era de a reduce timpii petrecuţi la punctele de trecere şi a îmbunătăţi procedurile vamale.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Proiectele au eşuat însă după o serie de întârzieri, greşeli şi depăşiri de costuri în care au fost implicaţi oficiali locali şi contractori, conform unei corespondenţe interne a guvernului ucrainean şi celei dintre Comisia Europeană şi autorităţile de la Kiev, puse la dispoziţie de o sursă guvernamentală.
”În urma evaluării noastre, am concluzionat că proiectele nu pot fi finalizate la termen. Cele şase proiecte sunt acum pe cale de a fi închise, iar banii necheltuiţi, rambursaţi”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al UE.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
”Există o certă oboseală în ce priveşte Ucraina. Oamenii sunt exasperaţi de lipsa reformelor, în special de corupţie. Lucrurile au intrat în impas”, a declarat un oficial european de rang înalt, implicat în negocierile cu Kievul. El a subliniat însă că UE va continua să sprijine Ucraina, care rămâne fragilă după patru ani de la anexarea Crimeei de către Rusia şi după ce separatişti pro-ruşi au declanşat o rebeliune în estul ţării.
La sfârşitul lui 2017, niciunul din cele şase proiecte de puncte de control nu a fost finalizat, chiar dacă UE a pus la dispoziţie 29,2 milioane de euro.
Biroul preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko nu a răspuns unei solicitări de a comenta decizia UE de a închide acest proiecte, precum şi despre potenţialul efect negativ asupra imaginii Ucrainei în străinătate.
Serviciul Fiscal de Stat (DFS), autoritatea care superviza proiectele de partea ucraineană, a afirmat că de vină pentru întârzieri sunt schimbările de personal, timpul lung de atribuire a contractelor şi de obţinere a aprobărilor pentru modificări.
Roman Nasirov, fost şef al DFS din mai 2015 până la 31 ianuarie acest an, când a fost demis din motive fără legătură cu proiectele, a declarat într-un interviu că acestea au fost complicate de faptul că Ucraina nu reuşea uneori să pună la dispoziţie partea de cofinanţare.
Cel mai mare contract, pentru două puncte de control, a fost acordat firmei Energomontajventiliaţia, specializată în instalarea de unităţi de ventilare în clădiri.
Într-o discuţie cu reporterul agenţiei Reuters în octombrie, directorul financiar al Energomontajventiliaţia, Serhii Romandenko, a dat vina pe obstrucţiile oficialilor ucraineni şi europeni pentru eşecul de a termina cele două puncte de control prevăzute la graniţa cu România.
”Punctele de control Diakivţi şi Krasnoilsk sunt terminate în proporţie de 80-85%, dar până azi nu am primit niciun sfanţ”, a declarat el pentru Reuters.
DSF afirmă că nu a plătit bani companiei pentru că aceasta nu i-a pus la dispoziţie documentele care să ateste finalizarea lucrărilor. De altfel, documente ale justiţiei arată că firma a pierdut procesul intentat DSF.
Punctul de frontieră de la Krasnoilsk cu România urma să fie terminat până la finele lui 2016, conform unui calendar al DFS remis agenţiei Reuters. Când un reporter al Reuters a vizitat acest loc în noiembrie 2017, pe şantier a găsit doar clădiri nefinalizate înconjurate de gunoaie şi de materiale de construcţie. La punctul de frontieră Ustilug cu Polonia, fusese săpat doar un şanţ.
Încă din martie 2016, oficialii UE care monitorizau progresele realizate la punctele de trecere a frontierei cu România au început să se arate îngrijoraţi. Ingrid Bucşă, administrator senior în programul comun UE-Ucraina responsabil cu aceste proiecte, i-a scris lui Nasirov după ce DSF solicitase o creştere de două ori a preţului de construcţie. DSF mai solicita ca o parte din lucrări să fie transferate într-o a doua fază care urma încă să fie aprobată.
Managementul programului comun din partea română a respins ambele cereri, explicând că DSF a făcut modificări fără a solicita în prealabil acordul programului comun, conform unei copii a scrisorii consultate de Reuters.
”Structurile de management al programului sunt extrem de preocupate de situaţia actuală şi de progresele lente în implementarea proiectului”, se arăta în scrisoare.
Un an mai târziu, problemele persistau, conform unei note din martie 2017 trimise de un responsabil DSF colegilor săi. Potrivit acestuia, oficialii DSF ştiau că activitatea Energomontajventiliaţia nu corespundea planului aprobat, însă nu au luat măsuri, ci, dimpotrivă, au scris companiei pentru a-i cere accelerarea lucrărilor.
Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Președintele Klaus Iohannis efectuează până marți o vizită oficială la Madrid, la invitația ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
