* Premierul Dăncilă – întâlnire cu omologul polonez; a fost reliefat stadiul foarte bun al relaţiei strategice bilaterale, informeazã AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
- Această nouă reducere, care se adaugă celei din luna februarie și care a însumat în total peste 1.000 de ...
Citește Ultimele Știri
- Această nouă reducere, care se adaugă celei din luna februarie și care a însumat în total peste 1.000 de ...
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut marţi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în marja Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări, context în care a fost reliefat stadiul foarte bun al relaţiei strategice bilaterale.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Potrivit unui comunicat al Guvernului, în cadrul întâlnirii cei doi premieri au apreciat, în mod special, însemnătatea primelor consultări interguvernamentale din istoria relaţiei româno-polone, care au avut loc la 25 mai a.c., la Varşovia.
„De asemenea, a fost subliniată importanţa organizării anuale a întâlnirilor în acest format cuprinzător în dinamizarea contactelor politice, economice şi sociale. A fost reiterat interesul reciproc pentru dezvoltarea, în continuare, a raporturilor dintre cele două ţări, pe toate palierele sectoriale, fiind salutată în mod deosebit cooperarea foarte bună dintre România şi Polonia la nivel regional, prin organizarea la Bucureşti a actualei ediţii a Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări”, se arată în comunicat.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Un alt subiect pe agenda întâlnirii a fost cooperarea dintre cele doua ţări la nivel european.
„Au reieşit astfel interesul româno-polonez pentru consolidarea unităţii europene, ca deziderat comun în dezbaterea privind viitorul Europei, dar şi dorinţa de colaborare pe parcursul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, cu precădere în dosare cheie precum Cadrul Financiar Multianual şi Brexit”, se spune în comunicat.
De asemenea, precizează sursa citată, premierul român a apreciat cooperarea consolidată dintre cele două state pe palierul de securitate şi apărare.
* Birchall: Implementarea proiectelor convenite la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări va creşte convergenţa economică şi coeziunea în UE
Implementarea proiectelor convenite în cadrul Summitului Iniţiativei celor Trei Mări va creşte convergenţa economică şi va spori coeziunea la nivelul Uniunii Europene, a afirmat marţi viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall.
„Este un subiect deosebit de important şi de actual în contextul geopolitic vibrant şi complex pe care îl traversăm. Mă refer aici nu numai la provocările cu care se confruntă regiunile Balcanilor de Vest sau Vecinătatea Estică a Uniunii Europene, dar şi la imensul potenţial de cooperare care există cu statele din aceste zone, atât în contextul I3M, dar şi în perspectiva integrării europene şi euroatlantice”, a subliniat vicepremierul Ana Birchall, cu prilejul Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), care a avut loc la Bucureşti, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO
Totodată, Ana Birchall a evidenţiat faptul că implicarea activă şi sprijinul constant al României pentru Iniţiativa celor Trei Mări au la bază „convingerea fermă că acest format de cooperare are potenţialul de a aduce creştere economică regiunii I3M şi ţărilor învecinate, printr-o interconectivitate sporită, nu numai în domeniile infrastructurii, energiei şi digital, dar şi între comunităţile de afaceri”.
Vicepremierul a apreciat că, într-un context geopolitic regional complicat, Iniţiativa celor Trei Mări poate deveni un reper al stabilităţii, securităţii şi dezvoltării economice.
„Sunt încrezătoare că Iniţiativa celor Trei Mări poate aduce beneficii economice substanţiale vecinilor noştri. Cooperarea mai strânsă în proiectele concrete de interconectivitate dintre ţările noastre va servi drept dovadă că, spre deosebire de alte opţiuni, perspectiva comună europeană şi euroatlantică este singura care poate asigura prosperitatea şi creşterea durabilă, în acord cu aşteptările cetăţenilor noştri”, a menţionat Ana Birchall.
* Rick Perry: Azi putem transmite un semnal foarte clar că SUA şi Europa sunt deschise afacerilor
Secretarul american al energiei, Rick Perry, a subliniat marţi la Bucureşti importanţa securităţii energetice şi a pledat pentru diversificarea surselor de energie, amintind lansarea unei noi iniţiative, Parteneriatul pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei, în contextul Summitului Celor Trei Mări, desfăşurat luni şi marţi în capitală.
În cadrul Parteneriatului pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei, SUA vor conlucra strâns cu statele din regiune, dar şi cu Comisia Europeană în efortul de a cataliza investiţiile şi infrastructura strategică pentru coridorul nord-sud, a explicat oficialul american.
Potrivit lui Perry, există un potenţial foarte mare în rândul statelor din Iniţiativa celor Trei Mări în sfera energiei, care nu trebuie să se limiteze doar la conductele de petrol şi gaz, ci trebuie să se refere şi la energia nucleară, existând planuri în acest sens în Polonia şi Republica Cehă, şi la utilizarea resurselor regenerabile, pentru diversificarea surselor de energie.
„Parteneriatul nostru în zona energetică conferă acestor proiecte vizibilitate mai mare şi sprijin tehnic. (…) Suntem gata să ne implicăm în comunitatea de afaceri şi aceasta duce la creştere economică şi prosperitate în zona Mării Negre”, a spus secretarul american al energiei.
„Astăzi putem transmite un semnal foarte clar că SUA şi Europa sunt deschise afacerilor şi gata să pornească”, a adăugat el.
„Experienţa mea de când am fost numit ministru al energiei îmi spune că putem avea toată încrederea în aceste proiecte şi sunt convins că ele vor avea rezultate pozitive pentru regiunea Iniţiativei celor Trei Mări, pentru alianţa transatlantică şi pentru întreaga lume. Aştept cu nerăbdare să conlucrăm pentru securitatea energetică, prosperitate economică şi, mai presus de orice, pentru libertatea individuală şi şanse individuale”, a încheiat Perry.
* Rick Perry (SUA): Sectorul energetic nu ar trebui să fie folosit ca mijloc de coerciţie sau ca ameninţare
Sectorul energetic nu ar trebui să fie folosit ca mijloc de coerciţie sau ca ameninţare la securitatea naţională, a declarat, marţi, secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Rick Perry.
Acesta a susţinut o declaraţie de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis, cu preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, şi cu premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, cu ocazia Summitului Iniţiativei celor Trei Mări.
„Ne dorim ca ţările din Europa Centrală şi de Est să ştie că pot conta pe Statele Unite ale Americii ca partener de încredere în sectorul energetic. (…) Securitatea energetică este legată de securitatea naţională. Securitatea energetică transatlantică este fundamentală pentru securitatea naţională a oricărei ţări. Sectorul energetic nu ar trebui să fie folosit ca mijloc de coerciţie sau ca ameninţare la securitatea naţională. Este cu atât mai adevărat pentru această regiune, în care naţiunile din centrul şi estul Europei se confruntă cu provocări legate de existenţa unui singur furnizor”, a afirmat Rick Perry.
Sursa foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Mai mult, el a menţionat influenţa Rusiei în acest domeniu.
„De la la invazia Rusiei în Crimeea (…) în 2014, dependenţa Europei de gazul rusesc a crescut de la 30% la peste 40%. Acesta este un motiv de îngrijorare”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, „diversitatea energetică înseamnă şi securitate” şi acesta este motivul pentru care „SUA susţin principiul fundamental al Iniţiativei celor Trei Mări, şi anume diversificarea energetică”.
„Aşa cum a spus preşedintele Trump la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări de anul trecut, în Varşovia, SUA nu vor folosi niciodată energia drept mijloc de coerciţie asupra naţiunilor voastre şi nu putem permite acest lucru nici altora să facă asta”, a subliniat el.
În context, Rick Perry a vorbit despre proiectul recent de parteneriat pentru cooperare transatlantică energetică, în cadrul căruia SUA vor colabora cu state europene, „în strânsă legătură” cu Comisia Europeană.
Summitul Iniţiativei celor Trei Mări a început luni la Bucureşti.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
* Iohannis, despre proiectele de interconectare prezentate la Summit: Un semnal politic la cel mai înalt nivel
Lista de proiecte prioritare de interconectare prezentată în cadrul Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări este „un semnal politic la cel mai înalt nivel”, a afirmat Klaus Iohannis, marţi, în cadrul unei declaraţii de presă la Cotroceni.
Şeful statului a susţinut o declaraţie comună alături de preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, de premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, şi de secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Rick Perry.
Sursa foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
„Asumarea de către România a Summit-ului de la Bucureşti a avut ca argument principal potenţialul acestei Iniţiative de a se adresa nevoii reale a celor 12 state participante de dezvoltare economică şi de interconectare regională în vederea atingerii convergenţei cu Europa de Vest”, a spus şeful statului.
El a adăugat că înalţii oficiali prezenţi luni şi marţi la eveniment au adoptat „o declaraţie comună care stipulează principiile fundamentale ce stau la baza Iniţiativei celor Trei Mări şi obiectivele concrete vizate de această platformă”.
„Avem acum o înţelegere comună cu privire la principalele obiective ale Iniţiativei, care sunt pro-dezvoltare economică în regiune, pro-Uniunea Europeană şi pro-legături transatlantice”, a punctat el. Domeniile de interes din cadrul summit-ului au fost transport, energie şi digital.
Aspectul proeuropean, a mai spus şeful statului, este subliniat de prezenţa la summit a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
„Mă bucură faptul că domnul Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a acceptat să fie astăzi alături de noi”, a punctat Iohannis. El a adăugat că un alt obiectiv al summit-ului este şi „consolidarea legăturilor transatlantice”.
„Prezenţa economică a SUA în regiune este un catalizator pentru cooperarea în zonă”, a spus el.
Iohannis a vorbit şi despre Forumul de Afaceri legat de summit. „Mă bucur că succesul acestui eveniment a determinat decizia de a fi organizat regulat, preferabil anual”, a arătat el.
Potrivit declaraţiei comune în urma summit-ului, ar urma „paşi concreţi în crearea fondului de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări”.
Totodată, declaraţia are în vedere „exprimarea sprijinului politic pentru o listă regională de proiecte prioritare de interconectare – energie, transport şi digital”, a afirmat Iohannis.
Lista de proiecte a fost stabilită, a spus el, „pe baza contribuţiilor statelor participante la Iniţiativă”.
Cele şase proiecte româneşti propuse, a mai afirmat Iohannis, „au fost aprobate de Guvernul României cu consultarea Administraţiei Prezidenţiale”. „Această listă nu este a preşedinţilor ţărilor participante, ci reprezintă contribuţia guvernelor ţărilor noastre”, a punctat el.
De asemenea, el a vorbit despre semnificaţia acestei liste de proiecte.
„Prin această listă dăm un semnal politic la cel mai înalt nivel investitorilor în ceea ce priveşte proiectele majore de interconectare pe care ţările noastre le consideră prioritate”, a evidenţiat Iohannis.
Totodată, în urma summit-ului, a fost luată decizia de a accepta Germania ca stat partener la iniţiativă, a mai afirmat Iohannis.
Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări a început luni la Bucureşti.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
* Preşedintele Croaţiei: Al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări reflectă hotărârea de a avea o Uniune Europeană deplin integrată
Al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări reflectă hotărârea de a avea o Uniune europeană pe deplin integrată, un partener economic mai puternic în relaţia transatlantică, a declarat preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar Kitarovic, în a doua zi a summitului acestui for.
„Al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări arată categoric succesele comune pe care le-am avut şi proiectele noastre. Sunt foarte bucuroasă să văd o creştere a aplicării acestor proiecte. Al treilea Summit reflectă hotărârea noastră de a avea o Uniune Europeană pe deplin integrată economic. Aşadar, un partener economic mai puternic în relaţia transatlantică, coridoarele energetice, infrastructura de transport, modernizarea economiei noastre. Prin întărirea legăturilor de transport se va asigura integrarea deplină cu restul continentului, se vor şterge diviziunile artificiale dar încă existente, vor contribui categoric la un nivel mai înalt de prosperitate al Uniunii Europene, per total. Avem aşadar nevoie de un set de artere economice, energetice, căi ferate, telecomunicaţii, şosele pentru a crea o fundaţie pentru o coeziune mai puternică. Putem descătuşa potenţialul acestei regiuni prin cooperare şi astfel vom avea şi o Europă mai rezistentă, mai prosperă”, a spus Kolinda Grabar Kitarovic.
Ea a subliniat că, prin lansarea, luni, a primului forum de afaceri în marja Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, societăţile comerciale pot avea mai mare acces la pieţele globale, poate fi atrasă o implicare a comunităţii străine în materie de investiţii, astfel încât firmele interesate să poată să aibă discuţii şi relaţii directe, business to business.
Sursa foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Preşedintele Croaţiei a subliniat că, în 2016, la Dubrovnic, a fost prezentat un catalog cu mai mult de 150 de proiecte, în valoare totală de peste 45 miliarde euro, iar anul acesta „am făcut o listă scurtă de proiecte prioritare de interes reciproc” de interconectivitate, energie, transport şi digitalizare.
„Vor fi necesare resurse substanţiale pentru acestea. Salutăm iniţiativa de a se crea fondul de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, care va asigura resurse suplimentare”, a menţionat oficialul croat.
Kolinda Grabar Kitarovic a reiterat că ţelul suprem al acestei Iniţiative este să facă Europa Centrală ca o coloană vertebrală a Uniunii Europene, bazată pe trei piloni principali.
„În primul rând convergenţa economică între ceea ce în continuare, din nefericire, se numeşte Vechea Europă şi noua Europă, sau estul şi vestul Europei. În al doilea rând coeziune în propria noastră zonă şi cu restul Uniunii Europene. Şi, în al treilea rând, legătura transatlantică. Aceste lucruri dorim să le facem în domeniul transporturilor, energiei, mai ales securitate energetică, foarte importantă şi pentru stabilitatea politică, şi digitalizarea, care consider că este una dintre precondiţiile pentru dezvoltarea regiunii noastre, mai ales ca să asigurăm tineretului nostru aceste posibilităţi”, a afirmat preşedintele Croaţiei.
Ea a adăugat că între diversele părţi ale Europei există diferenţe vizibile, care trebuie şterse, pentru a aduce mai multă coeziune.
Bucureştiul găzduieşte, luni şi marţi, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.
În marja summitului, are loc la la Romexpo, sub înaltul patronaj al preşedintelui României, prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
Cu această ocazie, luni a fost parafată Declaraţia Comună privind crearea reţelei Camerelor de Comerţ a Iniţiativei celor Trei Mări, precum şi Scrisoarea de intenţie în legătură cu înfiinţarea unui Fond de investiţii destinat aceleiaşi Iniţiative.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
Platforma a fost lansată în cadrul reuniunii liderilor din statele riverane Mărilor Adriatică, Baltică şi Neagră, din data de 29 septembrie 2015, organizată la iniţiativa preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar- Kitarovic, în colaborare cu think-tank-ul american Atlantic Council.
Iohannis: Am reuşit să avem un summit excelent, în ciuda dificultăţilor noastre de politică internă
Summit-ul celor Trei Mări a fost unul excelent în ciuda dificultăţilor de politică internă, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.
El a calificat reuniunea de la Bucureşti ca fiind un succes.
„Mă bucur că am reuşit să avem un summit excelent, în ciuda dificultăţilor noastre de politică internă, spre beneficiul României, al dezvoltării sale economice, al cetăţenilor români şi al întregii regiuni a celor trei mări. Interesul pentru summit a fost demonstrat şi prin nivelul de reprezentare”, a declarat şeful statului la Palatul Cotroceni.
El a amintit că a fost adoptată o declaraţie comună care stipulează principiile fundamentale care stau la baza Iniţiativei celor Trei Mări, dar şi a obiectivelor concrete atinse deja de summit.
* Juncker: Trebuie să folosim o limbă comună între Vest şi Est; investiţiile nu au sens fără respectarea statului de drept
Europa trebuie să respire cu doi plămâni, unul în est şi altul în vest, şi trebuie pus tot mai mult accentul pe cooperare, pe folosirea unei limbi comune, a declarat marţi, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cea de-a doua zi a Summit-ului „Iniţiativa celor Trei Mări”.
„Ceea ce faceţi aici este complet pe linia a ceea ce încearcă să facă Uniunea Europeană.(…) Europa trebuie să respire cu doi plămâni, unul de est şi altul de vest. Dacă acest lucru nu se întâmplă, va rămâne fără suflare şi am senzaţia că Uniunea noastră începe să rămână fără suflare. Aşadar trebuie să punem mai mult decât oricând accent pe virtuţile cooperării, în sensul de a folosi o limba comună pentru est şi pentru vest. Sprijinim această iniţiativă şi vă încurajăm să deschideţi noi căi de comunicare între cei doi plămâni ai continentului şi, de asemenea, între nord şi sud, pentru că numai astfel vom putea îndeplini şi pune în aplicare un proiect drag tuturor europenilor, indiferent unde trăiesc, în est, vest, nord sau sud. Conectivitatea europeană este de o importanţă capitală. Sprijinim toate lucrurile, toate iniţiativele adoptate aici şi toate ideile”, a spus Junker.
Sursa foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Oficialul european a subliniat că UE alocă bani pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru a putea călători „mai iute şi mai uşor”, pentru alimentarea cu energie şi gaze naturale, dar şi pentru alte proiecte de investiţii.
„Încurajăm proiectele. De exemplu, între Polonia şi Lituania, avem un proiect finanţat printr-un mecanism special. Acest proiect considerăm că ulterior poate fi folosit ca model de legături între ţări ale UE. Avem 150 miliarde euro investiţii între cele două mări, între Marea Adriatică şi Marea Neagră. Trebuie să profităm. Doamna comisar Corina Creţu răspunde de această chestiune. Avem o gamă largă de proiecte. De exemplu, 2,5 miliarde euro alocaţi numai pentru infrastructură, mai ales în zona dumneavoastră. La fel pentru alimentarea cu energie şi gaze naturale. Aceste proiecte trebuie încurajate. Şi conducta de gaze între Austria, Bulgaria, Ungaria şi România (BRUA). Şi Planul Junker. Din nefericire se vorbeşte foarte puţin despre el. E un plan e investiţii european. Am dori să punem la dispoziţie toate mijloacele financiare de care aveţi nevoie, toate posibilităţile financiare pe care le are UE vor va fi puse la dispoziţie”, a explicat Junker.
El a subliniat însă că este absolut necesară respectarea statului de drept, deoarece „investiţiile nu au niciun sens în absenţa respectării statului de drept”.
Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, luni şi marţi, la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
În marja summitului de la Bucureşti are loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
* Participanţii la Iniţiativa celor Trei Mări înfiinţează reţeaua Camerelor de Comerţ 3SI, pentru conectarea comunităţilor de afaceri
Reprezentanţii Camerelor naţionale de Comerţ din cele şapte ţări participante la Iniţiativa celor Trei Mări (3SI) – Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovenia – s-au întâlnit luni la Bucureşti, cu ocazia primei ediţii a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, şi au decis crearea reţelei Camerelor de Comerţ 3SI, pentru sprijinirea activităţilor Forumului de Afaceri şi conectarea comunităţilor de afaceri din regiune.
Reţeaua va promova implementarea proiectelor prioritare de interconectivitate în zona Mării Baltice, Mării Adriatice şi a Mării Negre, în special în domeniul digital, al transporturilor şi al energiei. Proiectele pot fi cele existente sau altele noi, prin atragerea de noi oportunităţi de afaceri, inclusiv investiţii.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Obiectivul reţelei este de a coopera cu statul gazdă în organizarea anuală a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, în marja summitului 3SI, şi de a acţiona în concordanţă cu obiectivele generale stabilite la reuniune.
Reţeaua va implementa şi va promova obiectivele economice 3SI, în linie cu politicile UE, în cooperare cu Asociaţia Camerelor Europene de Comerţ şi alte organizaţii UE care sprijină mediul de afaceri.
Va fi acordată o atenţie sporită zonelor cu potenţial ridicat, cum ar fi IMM-urile, tinerii antreprenori, start-upuri şi incubatoarele de afaceri, prin facilitarea schimbului de know-how în rândul participanţilor.
Membri reţelei vor acţiona împreună pentru obţinerea sprijinului financiar din partea UE şi a altor organizaţii financiare pentru proiectele comune.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
În marja summitului de la Bucureşti are loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
Preşedintele Ungariei, Janos Ader, a fost nevoit să-şi anuleze vizita la Bucureşti pentru a participa marţi la summitul Iniţiativei celor Trei Mări din cauza unei defecţiuni la avionul cu care urma să călătorească, potrivit unui comunicat difuzat de biroul preşedintelui, citat de MTI.
* Iohannis: Iniţiativa celor Trei Mări poate întări dezvoltarea economică şi consolidarea Uniunii Europene
Iniţiativa celor Trei Mări poate întări dezvoltarea economică per total şi consolidarea Uniunii Europene, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis.
„Iniţiativa celor Trei Mări poate întări dezvoltarea economică per total şi consolidarea Uniunii Europene la un moment la care ne pregătim pentru decizii importante cu privire la viitorul Uniunii. Abordarea României faţă de Iniţiativa celor Trei Mări derivă din fermul angajament faţă de Uniunea Europeană puternică, unită în sprijinul cetăţenilor săi. Este de asemenea parte din eforturile noastre constante de a elimina diviziunile artificiale de pe continent şi până pe ţărmurile Atlanticului”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în cea de-a doua zi a Summit-ului „Iniţiativa celor Trei Mări”.
Sursa foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Potrivit şefului statului, interconectivitatea trebuie pusă pe cel mai înalt punct de pe agenda de lucru pentru că răspunde nevoilor reale ale statelor participante de a umple decalajul de dezvoltare faţă de ţările din Vestul Europei.
„De asemenea, există aşteptări şi cereri ale cetăţenilor noştri de a trăi într-un mediu mai prosper, mai securizat. În cadrul acestei iniţiative am hotărât să punem accentul pe transporturi, energie şi piaţa digitală. Am făcut bine pentru că, aşa cum arată proiectele alese, aici este cel mai înalt potenţial de a stimula promovarea interconectivităţii în aceste domenii, se poate stimula foarte mult creşterea economică precum şi fluxul de investiţii în regiune. Consider că este un potenţial pe care putem şi trebuie să-l exploatăm la maximum în strânsă colaborare cu partenerii din comunitatea euro-atlantică şi cu instituţiile financiare europene şi internaţionale”, a spus preşedintele Iohannis.
El a subliniat că intrerconectivitatea sporită regională şi convergenţa economică vor contribui la o mai mare coeziune, coerenţă şi convergenţă a Uniunii Europene.
Şeful statului a precizat, totodată, că Uniunea Europeană şi SUA trebuie să rămână cât mai aproape posibil atât din punct de vedere politic, cât şi economic şi al securităţii.
„Într-un context global atât de provocator, avem nevoie ca Uniunea Europeană şi Statele Unite să rămână cât mai aproape posibil – politic, economic şi în domeniul securităţii. În ciuda diferenţelor legate de unele aspecte, adevărul incontestabil este că legătura transatlantică se bazează, mai presus de toate, pe valori comune, care reprezintă cea mai puternică bază posibilă pentru relaţia noastră şi că interesele noastre comune sunt deasupra diferenţelor. În pregătirea Summit-ului şi a Forumului de afaceri din acest an, toţi am fost de acord să avem o abordare pragmatică orientată către rezultate şi să ne concentrăm în mod special asupra rezultatelor. La finalul acestei reuniuni, aş dori să confirmăm sprijinul faţă de o listă regională de proiecte majore de interconectivitate în domeniul transporturilor, energiei şi pieţei digitale, care ne va permite să mobilizăm voinţa politică, resursele şi investiţiile necesare pentru aplicarea acestor proiecte”, a spus preşedintele României.
Klaus Iohannis a amintit, în acelaşi timp, de prima ediţie a Forumului de Afaceri organizat în aceste zile la Bucureşti, în marja Summitului „Iniţiativa celor Trei Mări”.
„Ieri (luni, 17 septembrie 2018, n.r.), împreună cu unii dintre dumneavoastră şi cu peste 600 de participanţi din comunitatea de afaceri şi oficiali din regiunea noastră şi dincolo de aceasta, am avut privilegiul să deschid prima ediţie a Forumului de afaceri al Iniţiativei al celor Trei Mări. Principalul obiectiv al forumului este de a stimula sprijinul acordat sectorului privat pentru stimularea afacerilor şi a investiţiilor, pentru punerea în aplicare a proiectelor Iniţiativei Trei Mări şi pentru creştere şi inovare. Este o realizare a Forumului de afaceri pentru a putea conecta întreprinderile din regiunea Iniţiativa celor Trei Mări şi nu numai, oficiali relevanţi şi instituţii financiare, stimulând astfel noi contacte, idei şi proiecte. Sper să putem avea acest forum cel puţin o dată pe an. Ieri am asistat şi la semnarea Declaraţiei Comune pentru crearea reţelei Camerelor de Comerţ a Iniţiativei celor Trei Mări, cu obiectivul de a sprijini activităţile Forumului de Afaceri şi de a facilita contactele regulate între comunităţile de afaceri din regiune. În cadrul deschiderii Forumului de afaceri s-a semnat şi Scrisoarea de Intenţie în legătură cu constituirea acestui Fond de Investiţii, care vizează cofinanţarea proiectelor susţinute de Iniţiativă”, a menţionat şeful statului român.
În acest context, Iohannis a apreciat implicarea, sprijinul şi interesul statelor şi al instituţiilor partenere, făcând referire atât la guvernele SUA şi Germaniei, cât şi la Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială.
Bucureştiul găzduieşte, luni şi marţi, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.
În marja summitului, are loc la la Romexpo, sub înaltul patronaj al preşedintelui României, prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
Cu această ocazie, luni a fost parafată Declaraţia Comună privind crearea reţelei Camerelor de Comerţ a Iniţiativei celor Trei Mări, precum şi Scrisoarea de intenţie în legătură cu înfiinţarea unui Fond de investiţii destinat aceleiaşi Iniţiative.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
Platforma a fost lansată în cadrul reuniunii liderilor din statele riverane Mărilor Adriatică, Baltică şi Neagră, din data de 29 septembrie 2015, organizată la iniţiativa preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar- Kitarovic, în colaborare cu think-tank-ul american Atlantic Council.
* Summitul „Iniţiativei celor Trei Mări” – sesiune plenară cu accent pe energie şi interconexiune digitală
Summitul „Iniţiativei celor Trei Mări” continuă marţi la Palatul Cotroceni cu o sesiune plenară dedicată domeniilor energiei, transporturilor şi interconexiunii digitale.
Sesiunea va fi moderată de preşedintele Klaus Iohannis, care ulterior va susţine declaraţii de presă alături de omologii croat şi polonez şi de secretarul american al Energiei, Rick Perry.
În marja summitului, care a debutat luni, a fost organizată şi prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, cu participarea unor oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul Iniţiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic.
Forumul a fost deschis de preşedintele Klaus Iohannis, care a participat, ulterior, la o sesiune plenară prezidenţială alături de omologii din Croaţia, Kolinda Grabar-Kitarovic, din Polonia, Andrzej Duda, din Republica Federală Austria, Alexander van der Bellen, şi de comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.
Totodată, la summit sunt reprezentate, în calitate de parteneri ai Iniţiativei, Comisia Europeană, prin preşedintele Jean-Claude Juncker, guvernul Statelor Unite ale Americii, prin secretarul Energiei, Rick Perry, şi al Germaniei, prin ministrul federal al Afacerilor Externe, Heiko Maas, precum şi instituţiile financiare europene şi internaţionale, prin preşedinţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Sir Suma Chakrabarti, şi al Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer. Banca Mondială este, de asemenea, reprezentată la lucrările Summitului.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
Foto: presidency.ro