Românii din diaspora pot vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 11 decembrie, această modalitate de exprimare a votului fiind o premieră în procesul electoral din România, informează AGERPRES.
În diaspora a început deja votul, deoarece cetățenii români cu reședința sau domiciliul în străinătate și care s-au înscris în Registrul electoral au primit buletinele de vot prin Poșta Română și, astfel, ei pot să voteze la alegerile parlamentare. Plicurile cu voturile prin corespondență se centralizează la Biroul Electoral de Circumscripție 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Poșta Română a anunțat că cele mai multe buletine de vot sunt expediate către alegători români din Spania (2.794), Italia (1.228) și Republica Moldova (880). Topul țărilor cu cei mai mulți alegători prin intermediul votului prin corespondență este completat de Germania (618), urmată de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (594), Franța (561), Elveția (237), Austria (250), SUA (226), Danemarca (169), Canada (162) și Australia (115).
Românii din diaspora care au optat să voteze prin corespondență primesc prin Poșta Română următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu mențiunea „votat”, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondență și instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit legii, Poșta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.
Autoritatea Electorală Permanentă a informat, pe 8 noiembrie, că există 8.889 de cereri de vot prin corespondență ale cetățenilor români din străinătate. Românii din diaspora s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie și au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-și exercita votul prin corespondență, fie pentru a solicita înființarea unei secții de votare în localitatea de reședință.
Numărul total al alegătorilor români înscriși în Registrul electoral, inclusiv cetățenii care vor împlini 18 ani până la data de 11 decembrie, este de 18.906.721, iar numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară este de 18.297.431, aceste informații fiind valabile la data de 8 noiembrie.
Legea privind votul prin corespondență a fost adoptată de Parlament în octombrie 2015 și ulterior a fost contestată la Curtea Constituțională de Grupul parlamentar al ALDE de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR și PSD, precum și un senator independent. Contestatarii legii susțineau că aceasta este birocratică și îngreunează practic exercitarea votului de către românii din străinătate, că instituie privilegii pentru o anumită categorie de cetățeni.
Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile acestui act normativ sunt constituționale.
CCR a arătat că reglementarea votului prin corespondență pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate a avut în vedere asigurarea unei participări cât mai ridicate a cetățenilor la procesul electoral și că facilitează dreptul de vot al acestora: „… legea analizată aduce o modificare de substanță în ceea ce privește exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondență, sistem care nu a mai fost aplicat în cadrul sistemului constituțional stabilit în anul 1991”.
Instanța constituțională a susținut că prin aplicarea votului prin corespondență numai în privința cetățenilor români cu domiciliului sau reședința în străinătate se asigură egalitatea materială între aceștia și cei cu domiciliul în țară: „… cele două categorii de cetățeni nu se află în aceeași situație de fapt pentru a li se aplica un tratament juridic analog sau identic. De altfel, o situație similară întâlnim în state precum Italia, Polonia sau Ungaria, unde, de principiu, votul prin corespondență este permis numai în situația în care cetățeanul nu locuiește în țară”.
Nu în ultimul rând, Curtea Constituțională a precizat că există un cadru normativ coerent pentru păstrarea secretului votului prin corespondență, astfel încât funcționarii statului care pun în aplicare mecanismul votului prin corespondență au reprezentarea clară a obligațiilor și responsabilităților care le revin atât din punct de vedere substanțial, cât și procedural.
Potrivit ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Maria Ligor, votul prin corespondență este marginal, în sensul că nu vor fi două milioane de cetățeni care să ceară acest tip de vot.
„Trebuie s-o spun și subliniez acest lucru — votul care nu este în persoană la secție peste tot în lume este marginal. Deci, nu vor veni două milioane de oameni sau nu vor face două milioane de oameni solicitare să voteze prin corespondență. Mai pe nicăieri nu se întâmplă lucrul acesta, cu atât mai mult cu cât este un sistem în cazul nostru cu totul nou”, a spus ministrul Ligor la o reuniune pe tema votului în diaspora.
Foto: romaniatv.net
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut pentru alimentare cu ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
