Propunerea legislativă privind instituirea acestei Zile a fost inițiată de deputatul Eugen Tomac, acesta susținând, în expunerea de motive, că „Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupație țaristă, Basarabia a revenit în granițele ei firești, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. (…) Este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire”.
Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, la 13 octombrie 2015, și de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Potrivit proiectului, Guvernul României și autoritățile locale și centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autoritățile administrației centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural științifice dedicate acestei sărbători. Autoritățile centrale și locale pot sprijini material și logistic aceste manifestări.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
La 27 martie 2017, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care stabilește că 27 martie — Ziua Unirii Basarabiei cu România este zi de sărbătoare națională. Într-un comunicat transmis AGERPRES, Administrația Prezidențială arată că legea promulgată are o semnificație deosebită, aceea de marcare a acestui moment important din istoria României. „Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Unirii, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul de constituire a statului român modern. (…) În același timp, România rămâne pe deplin angajată în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă, conform Strategiei Naționale de Apărare a Țării, un obiectiv național de politică externă, acesta fiind asumat formal inclusiv în Declarația privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din anul 2010”, se precizează în comunicat.
***
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Unirea provinciei românești Basarabia cu țara-mamă a fost hotărâtă la 27 martie/9 aprilie 1918, de Sfatul Țării de la Chișinău (Basarabia), organ legislativ reprezentativ, prin majoritatea absolută a votului. În Declarația de Unire se specifică: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.
Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abțineri și 13 absenți) a fost anunțat de către președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declarația de Unire.
Apoi, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, prezent la Chișinău, a fost invitat, împreună cu membri ai guvernului român, în sala Sfatului Țării, unde, în numele poporului român și al regelui Ferdinand I (1914-1927), a declarat că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Țării și proclamă Basarabia unită cu România. ”Basarabia este de acum unită pe veci cu România”, a declarat, cu acest prilej, Alexandru Marghiloman.
În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Țării de la Chișinău se arăta: ”Sentimentul național ce se deșteaptă atât de puternic în timpul din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălțător al Sfatului Țării o solemnă afirmare. Un vis frumos a fost înfăptuit”.
Teritoriul dintre Prut și Nistru (Basarabia) fusese anexat de Rusia în urma păcii ruso-turce, încheiate la 16 mai 1812, la București, după războiul ruso-turc dintre 1806-1812.
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
