Eurobarometru: 92% dintre români cunosc noţiunea de „cetăţean al Uniunii Europene”

Majoritatea românilor (92%) cunosc noţiunea de „cetăţean al Uniunii Europene”, media europeană fiind de 91%, arată un nou sondaj Eurobarometru pe tema „Cetăţenia UE şi democraţia”, ale cărui rezultate sunt publicate de Comisia Europeană, informează Reprezentanţa în România a executivului comunitar într-un comunicat de presă, preluat de AGERPRES.

Citește Ultimele Știri

DESCARCĂ NOUA APLICAȚIE RADIO ROMÂNUL PE TELEFON PE IPHONE SAU ANDROID! La Radio Românul din Spania ai muzica ta preferată ...
Citește Mai Mult
CEREREA PENTRU DREPTUL LA PENSIE ȘI ACTELE NECESARE SE POT DEPUNE PRIN E-MAIL: Depunerea cererii pentru dreptul la pensie și ...
Citește Mai Mult
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a publicat un set de instrucţiuni adresate lucrătorilor români care muncesc sau au ...
Citește Mai Mult

Potrivit sursei citate, sensibilizarea cetăţenilor s-a aflat în creştere constantă din 2015, când a înregistrat 87%, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. În plus, 83% dintre respondenţii români consideră că libertatea de circulaţie în cadrul UE aduce beneficii generale economiei, comparativ cu o medie europeană de 84%.

Majoritatea europenilor sunt bine informaţi cu privire la drepturile lor electorale – la nivel naţional şi european. Comisia Europeană a lansat şi o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetăţean al UE.

„Mă bucur să constat că din ce în ce mai mulţi europeni sunt informaţi despre drepturile lor care decurg din cetăţenia UE: dreptul de a locui într-un alt stat membru, de a fi tratat în mod egal indiferent de cetăţenie sau de a vota şi de a candida la alegerile europene. Cetăţenii trebuie să ştie însă şi cum să îşi apere aceste drepturi atunci când nu sunt respectate. Vreau să le oferim cetăţenilor europeni toate mijloacele necesare pentru a profita pe deplin de tot ce le poate oferi Europa”, a declarat vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.

La rândul său, comisarul pentru justiţie şi consumatori, Didier Reynders, a declarat că „promovarea cetăţeniei UE şi încurajarea participării la viaţa democratică reprezintă în continuare una dintre priorităţile Comisiei. De aceea, faptul că o majoritate covârşitoare a europenilor ştiu ce înseamnă concret a fi cetăţean al Uniunii Europene este foarte încurajator. Comisia Europeană se angajează totodată să acţioneze pentru a le permite cetăţenilor să beneficieze în continuare de toate drepturile conferite de cetăţenia UE. Acest angajament este cu atât mai puternic în aceste vremuri marcate de pandemia de COVID-19, când trebuie să fim deosebit de vigilenţi pentru a proteja drepturile cetăţenilor”.

Potrivit sondajului, mai mult de şase europeni din zece (65%) cunosc noţiunea de „cetăţenie a Uniunii” şi ştiu ce presupune, în timp ce aproape unul din trei (26%) a auzit despre ea. Cetăţenii sunt sensibilizaţi îndeosebi în legătură cu dreptul de a depune o plângere la instituţiile Uniunii Europene (89%), cu dreptul de şedere în orice stat membru al UE (85%) şi cu dreptul de a fi tratat în acelaşi mod ca un cetăţean al statului membru respectiv (81%) atunci când se află într-un alt stat membru. Deşi procentul europenilor care ştiu ce au de făcut în cazul în care drepturile lor de cetăţeni ai UE nu sunt respectate creşte constant, numai 37% dintre europeni consideră că sunt bine informaţi, ceea ce reprezintă o creştere cu 11 puncte procentuale faţă de proporţia de 26% înregistrată în 2015. În fine, 92% dintre respondenţi au declarat că, dacă s-ar afla într-un stat din afara UE în care ţara lor nu dispune de consulat sau ambasadă şi ar avea nevoie de ajutor, ar solicita sprijin din partea unei delegaţii UE.

Dacă ți-a plăcut articolul, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook.
Urmărește-ne pe Facebook, mulțumim pentru apreciere!

Atunci când au fost întrebaţi cu privire la libera circulaţie, 84% dintre respondenţi au declarat că sunt de părere că economia ţării lor beneficiază, în general, de pe urma liberei circulaţii a cetăţenilor UE în Uniunea Europeană. Proporţia acestora a crescut cu 13 puncte procentuale faţă de 2015, an în care 71% dintre cetăţeni recunoşteau avantajele oferite de libera circulaţie. Sondajul Eurobarometru a fost realizat înainte de introducerea, în majoritatea statelor membre, a măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19.

Sondajul Eurobarometru a inclus şi o serie de întrebări despre drepturile electorale ale cetăţenilor UE. Peste şapte din zece respondenţi (71%) ştiu că un cetăţean european care locuieşte într-o altă ţară UE decât ţara sa de origine are dreptul de a vota sau de a candida la alegerile pentru Parlamentul European. Atunci când au fost întrebaţi despre alegerile pentru Parlamentul European din 2019, marea majoritate a respondenţilor au declarat că ar fi fost mai dispuşi să voteze dacă ar fi avut la dispoziţie informaţii mai multe sau mai clare cu privire la alegeri în general şi la impactul UE asupra vieţii de zi cu zi în particular.

Comisia Europeană a lansat şi o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetăţean al UE. Scopul acesteia este de a colecta informaţii, experienţe şi opinii cu privire la drepturile legate de cetăţenia UE, care vor fi incluse în următorul raport privind cetăţenia UE. Având în vedere pandemia de COVID-19, consultarea include şi întrebări despre impactul măsurilor de urgenţă asupra drepturilor legate de cetăţenia UE. Toţi cetăţenii şi toate organizaţiile pot contribui la această consultare până la 1 octombrie 2020.

Răspunsurile la Eurobarometrul pe tema „Cetăţenia UE şi democraţia”, la consultarea publică lansată şi la o consultare mai amplă a părţilor interesate (care urmează să fie iniţiată în a doua jumătate a anului 2020) vor contribui la elaborarea următorului raport privind cetăţenia UE. Raportul va trasa acţiuni concrete de promovare în continuare a drepturilor legate de cetăţenia UE, inclusiv participarea democratică şi în context transfrontalier.

Raportul din 2020 privind cetăţenia UE va veni în completarea Planului de acţiune european pentru democraţie. Ambele urmează să fie adoptate până la sfârşitul anului 2020 şi urmăresc să contribuie la îmbunătăţirea rezilienţei democraţiilor din UE.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: pixabay.com