Invitație fără precedent făcută Diasporei de către Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: 4 puncte esențiale care vor relansa agricultura românească

Într-o perioadă cu multiple provocări în societate și economie, inclusiv în domeniul agriculturii, Ministrul Adrian OROS a făcut pe 27 mai 2020 o învitație deschisă spre diasporenii doritori de a se întoarce acasă și de a se lansa în domeniul agriculturii, se anunță într-un comunicat de presă.

Citește Ultimele Știri

Banca Naţională a României a identificat 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemia ...
Citește Mai Mult
Zeci de medicamente sunt testate, există peste o sută de vaccinuri candidate şi sute de studii clinice sunt în derulare ...
Citește Mai Mult
Aeroportul din Frankfurt, cel mai mare din Germania, a fost dotat cu un centru de testare pentru noul coronavirus, permiţând ...
Citește Mai Mult

“Nu numai în domeniul agricol și nu numai în România, principala problemă în economie și în agricultură este lipsa forței de muncă calificate și responsabile”, ne spune Ministrul în deschidere.

Cum adresăm lipsa forței muncă? Cum poate România ajunge din nou la excedent comercial în agricultură? Care sunt programele prevăzute de Ministerul Agriculturii pe termen scurt și lung?

Iată câteva din întrebările discutate într-un dialog liber constructiv la care au participat pe 27 mai 2020 Alexandru Urdaș, Ciprian Daniel Munteanu, Ionuț Tirla și Bogdan Drugă, alături de Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Adrian Nechita OROS.

1. Forța de muncă: învățământ dual și valorizarea experienței agricole acumulate în străinătate

România are nevoie atât în agricultură, cât și în multe alte domenii, de reinventarea școlilor profesionale. Este vorba despre sistemul dual de învățământ bazat pe alternanța între o parte teoretică și una practică. Aceasta din urmă este ancorată în realitatea agentului economic care intră în parteneriat cu statul, soluție cu aplicabilitate imediată, o soluție cu un câștig reciproc: avem nevoie de antreprenori agricoli performanți, de fermieri moderni, care să ofere posturi pentru participanții la aceste programe de formare, “elevul ar face o pregătire practică în niște facilități, în ferme pe tehnologii, pe utilaje din anul 2020, pentru că, a trimite acum un copil să facă învățământ liceal agricol într-o fermă didactică părăginită din anii 1990 sau 1980 cu niște tractoare din 1970, nu este o soluție!”, ne spune Ministrul.

Dacă ți-a plăcut articolul, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook.
Urmărește-ne pe Facebook, mulțumim pentru apreciere!

Pe lângă resursele umane aflate în țară, România ar putea beneficia de un impuls al agriculturii prin valorificarea experienței forței de muncă a celor care vin din diaspora, printr-un sistem de certificare a competențelor dobândite prin muncă. Această acțiune, poate atrage forța de muncă înapoi în România.

2. Programul tânărul fermier: 43 M € din care 21,5 M € revin Diasporei

Sigur, la o primă vedere, este un alt program de finanțare însă ceea ce aduce în plus acest program (a fi anunțat în forma sa finală în luna iulie) este pachetul concesionare teren, finanțare și consiliere: “vom atribui fiecărui tânăr a cărei aplicație a fost aleasă, până la 50 de hectare de teren concesionat și, cel puțin la fel de important, o consiliere pe parcursul proiectului tocmai pentru a asigura reușita proiectelor”.

Ionut Tirla, antreprenor, ne povestește încercările pe care acesta le-a întâmpinat la întoarcerea din Franța în România, în 2014, an în care a decis să se diversifice din IT în agricultură. La nivel structural Ionut menționează câteva dintre oportunitățile de îmbunătățire:
● retehnologizarea domeniului (utilaje agricole, de la echipamente la irigare, până la digitalizări)
● relaxări birocratice
● îmbunătățirea performanței (eficientizarea muncii și creșterea productivității)
● linii de finanțare dedicate domeniului agricol
● organizarea în forma de cooperative private.

“Am fost refuzat de 3 bănci din 4, pentru că acestea analizează dosarul unui agricultor la fel ca cel al unui IT-ist. Pentru a crește greutatea agricultorilor vizavi de bănci și alte surse de finanțare trebuie să ne organizăm în cooperative. Dacă în Italia vorbim de aproape 6.000 de cooperative agricole, România avea în anul 2015 doar 68.”

3. Cooperativele agricole private, mai mult decât o alternativă: o necesitate!

Acest mecanism permite, așa cum o indică și numele, cooperarea între mai mulți intervenienți în lanțul de creare de valoare din domeniul agro-alimentar. Cooperativa privată generează astfel sinergii pozitive între entitățile care o alcătuiesc, în special în ceea ce privește soliditatea financiară, capacitatea de atragere de noi fonduri, în comercializarea și promovarea produselor și inovație. Ministrul Adrian Oros conturează faptul că “există legea cooperativelor, o lege care vine tocmai să stimuleze asocierea fermierilor sub această formulă”. De asemenea, schemele de finanțare premiază dosarele depuse de Cooperative private, în fața dosarelor depuse de agricultori de maniera unilaterală. Este clar, din experiențele partenerilor europeni, că această formă de organizare reprezintă viitorul agriculturii.

4. Organizații de agricultori reprezentative și implicate

“Avem nevoie de asociații puternice”, ne spune Ministrul, care îndeamnă deschis agricultorii să se organizeze în asociații. Existența acestora este o condiție sine-qua-non (condiție esențială!) pentru reformarea profundă a agriculturii românești. Organizațiile trebuie să acopere, de manieră capilarizată, întregul teritoriu național și spectrul larg al actorilor din acest sector.

“Suntem singura țară din Europa care avem încă direcții agricole județene. Acestea sunt niște structuri vetuste, mucegăite, care nu mai există nicăieri. Peste tot în Europa există -Camere Agricole- care sunt niște entități private care reprezintă interesele fermierului și care rezolvă toate problemele interne. Statul nu ar trebui să vină decât cu niște politici care să sprijine aceste asociații. Aceste asociații, în alte țări sunt atât de puternice pe filieră încât au reprezentanți și la Comisia Europeană”, ne spune Ministrul.

Ministerul Agriculturii deschide larg brațele tuturor asociaților care vor să se implice în identificarea nevoilor și soluțiilor pentru dezvoltarea unei agriculturi românești, pe scurt agricultură 2.0: resurse umane calificate și bine remunerate, tehnologie de avangardă, surse de finanțare diverse, birocrație ușurată, dezvoltare de produse, dezvoltare pe plan național și internațional.

Iată 4 puncte (Forța de muncă cu soluții imediate, programe viitoare și specificul lor, cooperative și organizații agricultori) care aplicate ar putea relansa agricultura în România. Cu ocazia acestei conferințe am deschis oficial un dialog între diasporeni și Ministerul Agriculturii pentru a analiza și sprijinii dezvoltarea acestui sector esențial.

Conferința a fost moderată de Bogdan Drugă
Articol scris de Adela Rafa în colaborare cu Alexandru Urdaș

Urmărește Conferința Video aici:

Foto: pixabay.com