Cei mai bogați 20% dintre cetățenii României au realizat venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, raportul de inegalitate fiind cel mai mare din Uniunea Europeană (UE), în 2014, reiese dintr-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
„În România, inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europene. În anul 2014, cei mai bogați 20% dintre cetățenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate și cele sărace s-au înregistrat în Cehia (3,5), Finlanda (3,6), Slovenia (3,7), Belgia și Olanda (3,8 fiecare), Slovacia și Suedia (3,9 fiecare), iar cele mai mari în România (7,2), Bulgaria și Spania (6,8 fiecare), Estonia,
Grecia și Letonia (6,5 fiecare). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalității veniturilor prezintă și rate de sărăcie mult inferioare mediei europene”, se arată în document.
Conform INS, nivelul mediu pe Uniunea Europeană al indicelui inegalității veniturilor a fost depășit în 10 state, inclusiv România.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la rata sărăciei relative în anul 2014, poziția țării fiind caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toți cetățenii săi, mai arată Institutul.
„În conformitate cu datele colectate la nivelul Eurostat, poziția Romaniei este în general caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toți cetățenii săi. Din punct de vedere al ratei sărăciei relative, România (cu 25,1%) se plasa în anul 2014 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi: Spania (22,2%), Grecia (22,1%), Bulgaria și Estonia (21,8%), Letonia (21,2%), Portugalia (19,5%), Croația și Italia (19,4%), Lituania (19,1%). Rate de sărăcie mult mai mici se înregistrează în unele state precum Cehia (9,7%), Olanda (11,6%), Danemarca (12,1%), Slovacia (12,6%), Finlanda (12,8%) și Franța (13,3%)”, informează INS.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile, în totalul populației.
În cele mai multe cazuri, copiii și tinerii de până la 18 ani din țările europene prezintă rate de sărăcie mai mari decât rata sărăciei țărilor respective, în special în România, Ungaria, Bulgaria, Luxemburg, Spania, Portugalia, Italia. Această categorie de persoane este ceva mai protejată de flagelul sărăciei în Danemarca, Finlanda, Cipru, Olanda, Grecia, Slovenia.
În cazul grupei de vârstă 18-24 ani, notează INS, se remarcă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene rate de sărăcie mai mari. Diferențieri remarcabile se observă și în cazul persoanelor vârstnice de 65 de ani și peste, pentru care s-au estimat rate de sărăcie mai mari față de media țării respective: Estonia (+10,8 puncte procentuale), Cipru (+8,0 puncte procentuale), Letonia (+6,4 puncte procentuale), Croația (+3,7 puncte procentuale), Finlanda (+3,2 puncte procentuale), Slovenia (+2,6 puncte procentuale), Suedia (+1,4 puncte procentuale) etc.
Fernando Pastor Pons, Jesús de Matías Batalla, José Antonio Olmedo López-Amor, Elisabeta Boțan, Gregorio Muelas Bermúdez, José Luís Morante Vineri, ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
„În România, inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europene. În anul 2014, cei mai bogați 20% dintre cetățenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate și cele sărace s-au înregistrat în Cehia (3,5), Finlanda (3,6), Slovenia (3,7), Belgia și Olanda (3,8 fiecare), Slovacia și Suedia (3,9 fiecare), iar cele mai mari în România (7,2), Bulgaria și Spania (6,8 fiecare), Estonia,
